Spitalul Metropolitan, construit de Primăria Capitalei pe un teren al SRTv în Pipera. Klaus Iohannis a promulgat legea

Legea privind aprobarea ordonanţei prevede că spitalul Metropolitan va fi construit de Primăria Capitalei pe un teren care va fi transmis din administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti.

Actul normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2018, notează Agerpres.

Suprafaţa imobilului, situat în Şoseaua Pipera nr. 63 – 65, este de 47.155 metri pătraţi.

Potrivit sursei citate, municipiul Bucureşti, prin Consiliul General, va prelua de la SRTv investiţii nefinalizate în valoare de 944.844 lei, contravaloarea lor urmând să fie achitată televiziunii publice în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei. Legea mai prevede că, dacă în termen de 5 ani de la încheierea protocolului nu au fost demarate de către beneficiar investiţiile necesare Spitalului metropolitan, imobilul revine în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune.

Alte articole

Klaus Iohannis cheamă partidele la consultări pentru formarea viitorului Guvern: Nu este momentul unor certuri mărunte. Ultimul lucru de care are nevoie România este o criză extinsă guvernamentală şi parlamentară

Nicuşor Dan, despre prelungirea mandatului lui Iohannis: „Nu pot eu să fac comentarii despre activitatea preşedintelui Iohannis, a făcut-o electoratul şi el e suveran. L-a sancţionat deja”

Citeşte şi: Vlad Voiculescu anunţă ce se întâmplă cu spitalele regionale promise. „Până în 2024 vom avea fundaţiile, dar nu doar fundaţiile. Sunt locuri în care infrastructura spitalicească e pur şi simplu o ruşine”

Construirea Spitalului Metropolitan se numără printre priorităţile bugetare pe 2021 în Capitală, alături de continuarea lucrărilor la Pasajul Doamna Ghica, supralărgirea Prelungirii Ghencea, revizuirea Planului Urbanistic General, blocul de locuinţe sociale din Prelungirea Ghencea şi revizuirea Planului integrat de Calitate a Aerului, după cum susţin consilierii generali USR-PLUS.

”În contextul în care perioada următoare va fi rezervată discuţiilor şi dezbaterilor asupra bugetului capitalei pentru anul 2021, consilierii generali USR PLUS consideră că există cinci direcţii prioritare pentru alocările financiare din acest an iar administraţia trebuie să facă toate eforturile pentru a putea susţine financiar aceste obiective investiţionale, chiar şi in condiţii de serioasă austeritate bugetară generată de datoriile preluate din mandatul trecut”, afirmă reprezentanţii USR PLUS, care îşi prezintă argumentele pentru ceea ce consideră a fi priorităţi bugetare.

Acestea sunt:

– Investiţiile iniţiate în Doamna Ghica (Pasaj) şi în Prelungirea Ghencea (Supralărgire) – cele două şantiere începute de fosta administraţie în mod iresponsabil, fară a dispune de resursele financiare pentru a le finaliza, crează în acest moment un disconfort major locuitorilor capitalei, blocajele de trafic şi cantităţile uriaşe de praf generate de lucrări fiind la ordinea zilei. Cum oportunitatea nu mai poate face obiectul discuţiei, dat fiind că lucrările sunt deja începute, nu există o altă soluţie decât continuarea acestora, chiar şi în condiţiilele crizei financiare serioase pe care municipalitatea o traversează.

– Revizuirea Planului Urbanistic General – capitala are nevoie stringentă de o nouă politică urbanistică, adaptată vremurilor curente, care să permită dezvoltarea coerentă şi responsabilă a oraşului şi să traseze reguli clare şi un cadru predictibil pentru cetăţeni si investitori, în egală masură. Astfel, este esenţial ca etapele de revizuire a Planului Urbanistic General să fie parcurse cât mai repede iar municipalitatea trebuie să identifice şi să aloce fondurile necesare în acest sens. Întârzierea este deja nepermis de mare iar faptul că astăzi ne confruntăm cu un asemenea haos urbanistic în oraş este şi rezultatul acestor bâlbâieli administrative, care durează de ani de zile şi au transformat proiectul într-un eşec. Noua administraţie trebuie să facă toate eforturile pentru a finaliza Planul Urbanistic General în cel mai scurt timp posibil.

– Spitalul Metropolitan – “Cel mai nou” spital public din Bucureşti a fost dat în folosinţă în 1978. În ultimii 40 de ani au fost realizate doar lucrări de modernizare, reparaţii, consolidări la cladirile existente. Nu a fost construit niciun spital nou in Bucureşti. În acest context construirea unei noi unităţi sanitare cu paturi este absolut necesară şi va contribui la îmbunătăţirea accesului bucureştenilor la servicii medicale de calitate, de o complexitate crescută. În acest an ne propunem revizuirea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic pentru acest obiectiv major de investiţii.

– Finalizarea blocului de locuinţe sociale din Prelungirea Ghencea – anul trecut am asistat cu toţii la spectacolul de campanie al fostei administraţii, care împărţea chei şi alocări de apartamente unor oameni necăjiţi, generând speranţe deşarte şi aşteptări uriaşe, deşi politicienii ştiau foarte bine că n-au alocat şi fondurile necesare pentru ca aceste investiţii să poată fi finalizate. Consideram că, în ciuda situaţiei financire foarte precare în care se afla capitala, trebuie identificate cu prioritate fonduri pentru a finaliza blocul de locuinţe început şi neterminat, pentru ca familiile în cauză să se poată muta în locuinţele sociale promise. Bucureştenii nu au nicio vină că politicieni fară scrupule, care ştiau că au în sertar facturi neplatite din 2019 către diverşi furnizori, le-au vândut iluzii iar noua administraţie, din care suntem parte, e datoare să identifice soluţii pentru aceasta problema.

– Revizuirea Planului integrat de Calitate a Aerului – Bucureştiul este cea mai poluată capitală europeană. Din cauza poluării aerului, speranţa de viaţă a bucureştenilor este redusă, în medie, cu patru ani de zile, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică. Anul trecut instanţa a suspendat Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru Bucureşti (PICA) si anul acesta trebuie refăcut, în procedură de urgenţă. Pentru aceasta este nevoie ca studiul de calitate a aerului, care stă la baza planului, să fie şi el reluat cu măsurători actualizate. De asemenea, considerăm că trebuie avute in vedere şi măsuri intermediare de reducere a poluării aerului care să fie implementate până la actualizarea PICA. Planul propus la finanţare va trebui să conţină măsuri cuantificabile, cu obligaţii clare, cu acţiuni concrete pe fiecare măsură propusă, cu un calendar ambiţios dar realist pentru implementare şi cu o fundamentare pe date la zi. De asemenea, planul este o obligaţie legală potrivit directivelor europene privind calitatea aerului.

Citeşte şi: Şeful OMS anunţă când se termină pandemia COVID-19. „Toate ţările din lume vor fi pe un făgaş mai sănătos”