Sponsorizările în sistemul public de sănătate, subiect de dezbatere la Ministerul Sănătăţii

„Publicarea pentru publicul larg a plăților investigatorilor primite de medicii investigatori ne nedumerește din multe puncte de vedere. Puneți niște probleme de concurență între firmele farmaceutice care au departamentele de cercetare și dezvoltare și ale căror date sunt strategice pentru acest gen de activitate. Nu înțelegem cum anume ar putea această publicare să prevină traficul de influență sau corupția. Singura rezolvare pe care ar oferi-o ar fi aceea că lumea ar comenta neînțelegând domeniul de nișă, specificul activității, iar presa va continua să publice articole denigratoare despre medicii care participă în programele de cercetare. Apoi, publicarea plăților se va face în triplu exemplar, adică de trei ori se publică aceeași plată, ceea ce va duce la interpretări pentru că nu toată lumea va înțelege că este una și aceeași plată. Constituie o povară administrativă foarte greu sau imposibil de dus”, a declarat, vineri, Cătălina Sârbu, reprezentantul Asociației Companiilor Conducătoare de Studii Clinice în România, într-o dezbatere publică organizată de Ministerul Sănătății.

La rândul său, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a precizat că „se încearcă o legare a acestor transferuri de valoare pentru studiile clinice de potențiale acte de corupție” și a reamintit faptul că respectivele studii sunt derulate cu finanțare privată din zona industriei farmaceutice și cu aprobarea Agenției Naționale a Medicamentelor.

Zaharescu a subliniat, totodată, că Asociația pe care o reprezintă a sesizat Consiliul Concurenței cu privire la obligativitatea de a raporta detaliat plățile studiilor clinice.

„Există un fapt care ne îngrijorează din punct de vedere al concurenței și am sesizat Consiliul Concurenței fiindcă aceste sume detaliate (până acum noi le raportam agregat), raportarea lor individuală poate să atingă reglementări ale legislației concurenței și, mai mult decât atât, România este singura țară din UE care cere această detaliere în condițiile în care toate celelalte state europene publică aceste informații în mod agregat. Ne preocupă și perspectiva de a raporta aceste date pentru anul în curs. Dacă eu nu am știut dinainte ca să colectez datele în formatul în care sunt cerute de către acest act normativ, eu nu am cum sau este o muncă de Sisif ca să îmi reconstitui niște baze de date”, a mai spus acesta.

Alte articole

Un nou Centru de Radioterapie de la Spitalul Municipal Ploiești. Rogobete: „Este un sprijin vital pacienților oncologici”

Alexandru Rogobete vrea să continue în Parlament realizările de la Ministerul Sănătăţii. „Haideţi să facem acest lucru posibil, împreună, pentru un viitor mai sănătos pentru toţi!”

Și Liviu Popescu, reprezentant al ARPIM, a precizat că, pentru respectarea termenele impuse prin proiectul de ordin, ar fi trebuit să existe deja în funcțiune sisteme de colectare și de raportare a acestor date. „Credem că aceste termene ar trebui prelungite pentru a permite implementarea unor noi sisteme de colectare și raportare”, a afirmat el.

Ștefan Voinea, consilier al ministrului Sănătății, a subliniat la rândul său că „studiile clinice sunt vitale pentru dezvoltarea sistemului medical în România și în Europa”.

„Avem prea puține studii medicale în România și este nevoie de o legislație care să sprijine dezvoltarea studiilor clinice. Pe de altă parte, există o asumare la nivelul industriei a transparentizării transferurilor de valoare integrale de la industrie către medici. (…) Este nevoie totuși de o transparență cât mai mare în a vedea felul în care acești bani ajung la medici pentru a constata eventuale conflicte de interese”, a declarat acesta.

El a explicat că raportarea se va face pe anul anterior, articolul 35 din Ordinul 194 impunând obligația de declarare până la data de 31 martie.

În context, liderul Grupului de etică al ARPIM, Cornelia Preda, a subliniat faptul că ordinul amintit nu face referire și la studiile clinice și că includerea acestora înseamnă modificarea sistemelor de colectare a datelor.

„Deci noua legislație vine să aducă acest pachet în decembrie ca informare spre publicul larg, iar noi trebuie să publicăm în martie studiile din 2016. (…) Nu este normal, procedural, ca o legislație apărută în decembrie să îmi ceară să public ceva ce s-a derulat de-a lungul anului anterior. (…) Nu ne-ați întrebat dacă se poate și știți că sistemele noastre au fost, acum un an și jumătate, complet modificate ca să poată să răspundă legislației. Nu este normal să nu se înțeleagă că a fost un efort uriaș de modificare a unor sisteme. Ministerul știe din propria experiență, din practică, ce înseamnă modificarea unui sistem. Sistemele noastre sunt adaptate la ceea ce a cerut legea până acum și ne cereți în trei luni să facem ceva ce am făcut într-o perioadă cu un efort uriaș”, a spus Cornelia Preda, potrivit Agerpres.

Ministerul Sănătății a organizat vineri o dezbatere publică referitoare la proiectele de ordin privind asigurarea transparenței în sistemul de sănătate; implementarea mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice; aprobarea modelului declarației de avere și al declarației de interese; normele pentru evaluarea și avizarea publicității la medicamentele de uz uman.

Vezi si: Corpul de control: MS a plătit peste 11 milioane de dolari şi 13 milioane de lei pe sistemul informatic nefolosit