Spor de 200% la salariu. Cine sunt angajaţii care pot primi acest bonus uriaş pe fluturaşul de leafă

Nicio localitate din Delta Dunării nu are cabinet stomatologic, astfel că se oferă binusuri mari la salariu pentru cine acceptă să muncească în condiţii de izolare. Dacă au probleme stomatologice, locuitorii din așezările înconjurate de ape sunt nevoiți să ajungă la Tulcea. Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate Tulcea, nici medicii de familie nu prea își deschid cabinete în Delta Dunării.

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) din Tulcea a început demersurile pentru ca medicii stomatologi care îşi desfăşoară activitatea în localităţile izolate din Delta Dunării să beneficieze de sporul de 200% pe care-l primesc şi ceilalţi medici din zonă.

Preşedintele CJAS, Eugenia Vasile, a declarat pentru Agerpres că în momentul de faţă în localităţile din Deltă există doar un singur medic stomatolog care acordă servicii gratuite de asistenţă de urgenţă, acesta desfăşurându-şi activitatea în oraşul Sulina.

„La solicitarea Colegilor medicilor stomatologi din Tulcea, am făcut demersuri către Casa naţională de asigurări de sănătate ca acest spor (de 200%, n.red.) să fie acordat şi medicilor stomatologi. În mediul rural din zona terestră, acordăm un spor de 50%, acelaşi pentru zona rurală din Delta Dunării”, a precizat preşedintele CJAS, Eugenia Vasile.

Singurul medic stomatolog care acordă servicii gratuite în situaţii de urgenţă, Maria Chiriazic, şi-a deschis cabinetul din oraşul Sulina în anul 2017.

„Majoritatea pacienţilor sunt vârstnici, iar problemele sunt multe, majore şi comune. Sunt abcese, carii, gingivite, complicaţii ale abcesului dentar. Zilnic, o treime din pacienţi reprezintă urgenţe”, a menţionat Chiriazic.

Cea mai dificilă parte a activităţii unui medic stomatolog în Deltă constă în lipsa locuinţei, care obligă la navetă.

„Nici autorităţile nu au disponibile locuinţe pentru medici, profesori, toţi cei care vin să muncească în Sulina. Toată lumea care vine şi munceşte aici stă în chirie. În sezonul rece, e ok, dar în sezonul estival toată lumea vrea să eliberăm apartamentele. Iarna, programul bărcilor este mai scurt şi atunci rămân peste noapte şi plec acasă a doua zi”, a mai spus Maria Chiriazic.

În judeţul Tulcea, CJAS a încheiat anul acesta contracte cu 29 de furnizori de servicii de asistenţă stomatologică, în mediul rural din zona de terasă a judeţului funcţionând 16 cabinete.

Spor de radiaţii la Prefectura Gorj

Angajaţii Prefecturii Gorj ar putea beneficia în curând de sporuri pentru condiţii vătămătoare din cauza efectelor negative ale câmpului electromagnetic. Deja o societate de profil a fost angajată ca să efectueze măsurători. Sporurile funcţionarilor ar putea ajunge până la 15%.

Ce conține planul fiscal al Guvernului pentru reducerea deficitului. Care sunt principalele măsuri și ce se întâmplă cu salariile și pensiile în 2025 – DOCUMENT

Prefectul de Gorj a semnat ordinul pentru desemnarea firmei care să măsoare câmpul electromagnetic din birourile salariaților, valoarea contractului fiind puțin peste 2.600 lei.

Constatarea îi ajută pe funcționarii care își desfășoară activitatea în sediul Palatului Administrativ să încaseze în plus la salariile lunare spor de condiții vătămătoare. Este vorba despre o cotă de până la 15% din salariu de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei lunar.

De astfel de sporuri vor beneficia salariații Prefecturii, ai Serviciului de Pașapoarte și serviciul de înmatriculare auto, instituții care funcționează în clădirea Prefecturii, în total peste 100 de funcționari. Raportul de constatare este necesar pentru ca inspectorii Curții de Conturi să considere plata legală.

În anii trecuți, mai multe instituții au acordat angajaților astfel de sporuri, fără ca o firmă specializată să constate existența radiaților. Ulterior, Curtea de Conturi a cerut banii înapoi de la angajați.

Guvernul limitează sporurile şi umblă iar la grilele de salarizare ale bugetarilor

Revizuirea coeficienţilor de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală şi limitarea sporurilor sunt principalele măsuri avute în vedere în sistemul de salarizare din sectorul public. Potrivit Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, revizuirea coeficienţilor de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaţionale va stabili criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, va reduce disparităţile salariale şi va ajuta la alinierea plăţii cu responsabilităţile, experienţa şi calificările.

„Această restructurare sprijină rezilienţa economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaţilor din sectorul public şi a unei motivaţii adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficienţelor care ar putea perturba serviciile publice”, menţionează documentul citat.

Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaţilor din administraţia locală, atât publici, cât şi contractuali, creează o mai mare consistenţă în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare, reduce riscul fragmentării şi inegalităţii salariale, asigurând că angajaţii din administraţia locală sunt trataţi similar cu cei din administraţia centrală, susţin autorii Planului.

Sporuri pentru condiții vătămătoare pentru bugetari. Angajații primesc 15% în plus la salariu din cauza efectelor negative ale câmpului electromagnetic

Sporuri pentru condiții vătămătoare pentru bugetari. Angajații primesc 15% în plus la salariu din cauza efectelor negative ale câmpului electromagnetic

În ceea ce priveşte limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază ajută la prevenirea inflaţiei salariale şi promovează sustenabilitatea finanţelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreţionare.

„Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031”, se mai arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor.

Reforma salarizării în sectorul public este cea de-a şaptea propusă în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, în vederea ajustării deficitului bugetar.

Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.

Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.

Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă.

Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.