Se taie sporurile. Ce bugetari sunt obligaţi să opteze, pierd sume impresionante la salariu

Sporurile pentru doctorat se acordă după alte reguli. Profesorii care au obținut gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor nu primesc sporul de doctorat, indiferent de data la care au dobândit titlul. Aceeași prevedere se aplică și profesorilor cu funcții de conducere, îndrumare și de control din inspectoratele școlare, CCD-uri sau unități de învățământ, conform unei informări a Inspectoratului Școlar Județean Cluj transmisă tuturor școlilor, ca urmare a adresei Ministerului Educației nr. 947 din 12 iunie, anunţă edupedu.ro.

Adresa vine în contextul în care Sindicatului Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a informat profesorii că indemnizația de doctorat și drepturile salariale aferente gradului didactic I nu se cumulează dacă gradul didactic I a fost obținut prin echivalare. De remarcat faptul că în județul Hunedoara cele două drepturi au putut fi cumulate până în acest an.
Astfel, Inspectoratul Școlar Județean Cluj comunică următoarele:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14, alin. (3) şi ale art. 39 din Legea-cadru nr. 158/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, Decizia nr. 51/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație şi Justiţie stabilește că excluderea cumulului dintre indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor și salarizarea aferentă gradului didactic I obținut în baza aceluiaşi titlu științific de doctor se aplică și cadrelor didactice cărora, anterior intrării in vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic în considerarea titulului științific de doctor, în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic din învăţămîntul preuniversitar, aprobată prin OME nr. 3770/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Întrucât personalul care ocupă funcții de conducere la nivelul inspectoratelor scolare, al CCD-urilor sau la nivelul unităţilor de învăţământ, precum și cele care ocupă funcții de îndrumare și de control sunt cadre didactice, inclusiv cu obligație de predare, precum și personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar pentru care s-a echivalat titlul științific de doctor, cu gradul didactic I, nu le sunt aplicabile prevederile art. 14 alin (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, fapt pentru care nu se plăteşte indemnizația pentru titlul ştiinţific de doctor.”

Alte articole

Comisia de Etică a Academiei de Studii Economice (ASE) „l-a spălat” pe Mircea Geoană de acuzaţiile de plagiat: „Sistemul mai calcă încă o dată în picioare evidenţa”

FOTO Mircea Geoană şi-a plagiat teza de doctorat copiind rapoarte prezentate de Bill Clinton şi George W. Bush

Profesorii trebuie să opteze pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I, conform Art. 14 (3), din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prevederea se aplică și profesorilor care au obținut gradul didactic prin echivalare, anterior intrării in vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, conform deciziei nr. 51/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație şi Justiţie.

Cum se acordă sporurile, ce a decis CCR

Tot in 2023, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Prevederile legate de indemnizația de doctorat din Legea salarizării nr. 153 din 2017

Art. 14 – „(1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.

(3) Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.

Art.39 – (5) Sporurile pentru titlul științific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deține titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14.”

Metodologia din 7 octombrie 2011 privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar stabilește în ce condiții se poate solicita echivalarea titlului de doctor cu gradul didactic I:

Articolul 42 – (1) Personalul didactic încadrat în învățământul preuniversitar care a obținut titlul științific de doctor și îndeplinește condițiile prevăzute de art. 242 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, poate solicita echivalarea titlului științific de doctor cu gradul didactic I în domeniul științific al disciplinei/disciplinelor în care poate fi încadrat conform competențelor certificate prin diplomă de licență/master, potrivit Centralizatorului disciplinelor, sau în domeniul științelor educației, în următoarele condiții:

a) are o vechime efectivă la catedră de minimum 4 ani de la obținerea definitivării în învățământ;

b) a obținut calificativul «foarte bine» la evaluările anuale din ultimii 2 ani de activitate la catedră premergători înscrierii;

c) în anul școlar premergător înscrierii a susținut o inspecție curentă la care a obținut calificativul «foarte bine». Prin excepție, în anul școlar 2021-2022, candidații pentru acordarea gradului didactic I pe baza titlului științific de doctor pot programa inspecția curentă, în vederea înscrierii, în același an în care se depune dosarul de înscriere, dar anterior depunerii acestuia, conform calendarului prevăzut la alin. (2).”

În iunie 2021, sindicatele profesorilor au cerut ca personalul didactic care, până la data de 30 iunie 2017 inclusiv, a obținut echivalarea titlului științific de doctor cu gradul didactic I, beneficiind atât de salariul aferent gradului I, cât și de plata drepturilor pentru titlul științific de doctor, să beneficieze în continuare de ambele drepturi, nefiind obligați să opteze.

Se taie sporurile, veste proastă pentru bugetarii care aproape îşi dublau leafa prin acest artificiu

Sporurile bugetarilor pentru condițiile de muncă vor fi incluse în salariul de bază. Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care prevede modificarea Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice în sensul ca sporurile pentru condițiile de muncă să fie incluse în salariul de bază.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit încă din primăvară, a fost citită de vicepreședintele Senatului Virgil Guran, arată Agerpres.

Sporurile vor fi incluse în salariul de bază

Potrivit proiectului, inițiat de 27 de parlamentari PNL, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al sporurilor pentru condiții de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acordat pentru luna anterioară, se introduce în salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție și indemnizațiile de încadrare, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare prevăzute de prezenta lege se majorează în mod corespunzător.

Cine sunt românii care vor primi o pensie mai mare cu 1.440 de lei după recalculare. Câți ani de muncă trebuie să aibă

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, sporurile pentru condiții de muncă reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se abrogă, mai prevede actul normativ.

Conform expunerii de motive, aplicarea „deficitară” și „neunitară” a Legii salarizării bugetarilor a generat „multiple discriminări în rândul angajaților din sectorul public, precum și o reprezentare deficitară a politicii salariale în sectorul public”.

Inițiatorii proiectului arată că, „deși legiuitorul a prevăzut o ierarhizare a funcțiilor publice, în baza unor coeficienți de ierarhizare și în temeiul complexității muncii și al pregătirii profesionale, modificările legislative succesive, operate de regulă prin intermediul ordonanțelor de urgență, aparent nesemnificative, prin care au fost introduse unele sporuri salariale pentru condiții de muncă, au introdus distorsiuni majore între valoarea salariului de bază, a soldei de funcție/salariului de funcție și indemnizațiile de încadrare și cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă”.

Se dau banii înapoi, schimbare în Codul Muncii. Ce bugetari sunt nevoiţi să returneze sumele obţinute din sporuri, salariu net şi alte beneficii

„Astfel, sporurile reglementate în aceste condiții variază de la 10 – 15% și ajung la 100% și chiar și peste această valoare pentru anumite funcții de execuție și pentru anumite familii ocupaționale, generând o imagine distorsionată asupra veniturilor brute totale ale angajaților din sectorul public”, mai explică parlamentarii PNL.

Ei completează că, prin măsurile propuse, cuantumul niciunui salariu, soldă de funcție sau salariu de funcție și indemnizație de încadrare nu va scădea și nu se generează niciun impact bugetar asupra bugetului general consolidat, cheltuielile de personal nefiind afectate.

Proiectul va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Ce salarii și sporuri primesc bugetarii care muncesc în zilele de weekend. Peste un milion de români lucrează la stat

Codul Muncii prevede că românii care sunt angajați în mediul privat pot lucra în zilele de sâmbătă și duminică, însă totul depinde de locul de muncă, de domeniu și de înțelegerea cu angajatorul. Lucrurile sunt diferite pentru cei care lucrează la stat. Ce drepturi au bugetarii care lucrează în weekend.

Potrivit unui raport al Minsterului Finanțelor, în România există aproape 1,3 milioane de bugetari. La finalul lunii februarie, rapoartele indicau un număr de 1.289.965 de români care lucrează la stat, cei mai mulți dintre ei fiind angajați la Ministerul Educației. Circa 64% dintre bugetari lucrează în administrația centrală.

Citește și: Salarii majorate cu 25%. Anunţul făcut de bugetarii cu cele mai multe sporuri din România

Zilele de sâmbătă și de duminică lucrate sunt reglementate de Codul Muncii pentru cei ce lucrează în mediul privat, dar lucrurile stau diferit în ceea ce privește bugetarii. Așadar, aici intervine Legea Salarizării Unitare (Legea cadru nr. 153 din 2017, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2017).

Sporurile pentru bugetarii care lucrează în weekend

Potrivit Articolului 21, alineatul (1) din Legea Salarizării Unitare, „munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”.

Sporurile se plătesc pentru zilele de sărbătoare lucrate

Alineatul (3) din Legea Salarizării Unitare prevede că: „În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară pestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizație de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”.

Totodată, se ține cont și de faptul că legea mai spune și că „plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii”.

Citește și: Adio salarii umflate cu sporuri. Cine sunt bugetarii care vor avea venituri mai mici de anul viitor

Guvernul taie sporurile nemeritate! Ce angajaţi vor primi salarii cu 50% mai mici. Premierul Ciolacu a anunţat şi concedieri

Guvernul intenționează să reducă sporurile și să diminueze veniturile angajaților din sectorul public care nu atrag fonduri europene. În consecință, anumite categorii de funcționari ar putea pierde până la 50% din salarii. Cine nu a adus bani europeni sau are proiecte blocate riscă să piardă aceste sporuri care sunt încasate inclusiv de primari.

Ministerul Finanţelor trebuie să îi prezinte premierului lista „privilegiaţilor” şi acesta va decide care venituri vor fi tăiate. Sporul care a fost acordat în luna martie 2024 reprezintă pentru unii aleşi locali o majorare a salariului cu 50%.

Adio salarii umflate cu sporuri. Cine sunt bugetarii care vor avea venituri mai mici de anul viitor

Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte premierului o listă cu persoanele care beneficiază de privilegii, iar acesta va decide cine va pierde anumite sume de bani.

Sporul acordat în luna martie a dus la o creștere salarială de 50% pentru unii aleși locali. Acest lucru înseamnă că primarul Capitalei primește un supliment de 6000 de lei la salariu, în timp ce un primar de comună beneficiază de aproximativ 3000 de lei în plus.

Toți europenii și mulți oameni din alte părți ale lumii beneficiază direct sau indirect de bugetul UE. Acesta ajută milioane de studenți, mii de cercetători și multe orașe, regiuni și organizații non-profit.

Toți cetățenii UE pot solicita finanțare din partea UE. În funcție de natura activității sau a proiectului dumneavoastră, puteți avea acces la diverse programe de finanțare ale UE.

Iată cele mai frecvente profiluri de beneficiari care solicită finanțare din partea UE:

tinerii
cercetătorii
agricultorii
întreprinderile
organismele publice (orașele și regiunile)

Premierul Marcel Ciolacu a ţinzt să sublinieze recent că nu a ”ameninţat pe nimeni” atunci când a făcut declaraţiile referitoare la nemulţumirile angajaţilor din aparatul guvernamental. ”Acest lucru se întâmplă pentru că suntem în an electoral. Eu nu răspund la şantaj”, afirmă Ciolacu.

”Fiecare om are dreptul să facă… am auzit şi eu acuma că am ameninţat. Nu am ameninţat pe nimeni. Cred că sunt un om de bună credinţă şi ţin la acest lucru. Au fost vrei doi ani de guvernare de dreapta, până să intre Partidul Social Democrat la guvernare, dom-le, nu s-a dat nicio mărire de pensii, nu s-a respectat legea, cu indicele de inflaţie. Nu s-a mărit salariul minim, o sigură dată cred că s-a mărit vreo 40 de lei. S-au făcut împrumuturi. (…) Statul român nu mai face împrumuturi să susţină consumul, e pentru prima oară în istorie în România (…) Am înţeles de la angajaţii din Guvern că nu e suficient cât a propus Guvernul cinci cu cinci (procente, majorări salariale – n.r.) şi au făcut grevă. Eu atât pot, Guvernul României atât… ca să fie sustenabil, nu poate mai mult. Eu lucrez foarte bine la Guvern. Am zis: dom-le, dacă nu vă convine – ca şi dvs., dacă nu vă mai convine, staţi la televiziune, vreţi să vă mutaţi la altă televiziune ,spuneţi: dacă nu-mi măreşti salariul plec – am zis: dom-le, dacă e aşa de rău la Guvernul României, daţi-vă demisia! Eu nu am ameninţat pe nimeni, eu am zis: dom-le, eu atât pot! Eu nu-mi bat joc de România, eu nu arunc România într-un haos!”, a afirmat Marcel Ciolacu, în exclusivitate la România TV.

Premierul Ciolacu anunță creșterea salariilor pentru bugetari în două tranşe: „Se vor da oameni afară şi vom majora din economii!”

El a subliniat că ”echilibrul macroeconomic este unul foarte fragil”. ”Hai să fim corecţi: acest lucru se întâmplă pentru că suntem în an electoral. Eu nu răspund la şantaj. Să nu mă voteze, dom-le! Eu atât pot! Eu nu pot să mai mă uit în ochii oamenilor de afaceri dacă eu fac un pas înapoi la fiecare şantaj, indiferent de aparatul propriu din Guvernul României”, a adăugat Ciolacu.

Urmarește RomaniaTV.net și pe