SRI: Acţiunile abuzive ale lui Cristache Rădulescu afectau dezvoltarea judeţului Ilfov

Conţinutul notei respective, spun procurorii anticorupţie, a fost divulgat de către judecătorul ICCJ Georgeta Barbălată fostului şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, Mihai Vlad.

Informaţiile din nota Serviciului Române de Informaţii (SRI) reies din rechizitoriul prin care foştii procurori Marcel Sâmpetru şi George Bălan, judecătoarea Georgeta Barbălată şi Mihai Vlad au fost trimişi în judecată pentru divulgarea unor informaţii nedestinate publicităţii, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranţa naţională, rechizitoriu obţinut, joi, de MEDIAFAX.

„În motivarea solicitării adresate ICCJ, Serviciul Român de Informaţii a arătat că prin acţiunile abuzive derulate de către Rădulescu Cristache, care acţionează în interesul unui grup, afectează interesul public prin dezechilibre în dezvoltarea edilitară a judeţului Ilfov şi degradarea structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale”, notează procurorii anticorupţie în documentul citat, redând informaţii din mandatele de siguranţă naţională cerute de ofiţerii SRI pe numele lui Rădulescu.

În acelaşi context, se mai arată în rechizitoriu, „perpetuarea şi amplificarea acţiunilor coruptive la nivelul administraţiilor locale, concomitent cu lezarea capacităţii instituţiilor autohtone din domeniu, de a angaja şi utiliza transparent şi în conformitate cu scopurile propuse alocaţiile financiare comunitare nerambursabile, prejudicierea gravă a bugetului de stat şi al Comunităţii Europene şi prin acţiunile de influenţă exercitate asupra decizionalilor unor instituţii publice în favoarea unui cetăţean român de origine chineză, lider al unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră”.

Anchetatorii mai precizează în rechizitoriu că, referitor la activitatea infracţională pe componenta fondurilor europene, SRI a făcut o amplă descriere a acţiunilor lui Cristache Rădulescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov.

Potrivit procurorilor, din analiza dialogului purtat de Mihai Vlad cu Bălan, Sâmpetru şi Marian Petrache (actualul preşedinte al CJ Ilfov, vicepreşedinte PNL), rezultă că, „şi de această dată, inculpatul a transmis partenerilor de discuţie date cuprinse în materialele puse la dispoziţie de către Serviciul Român de Informaţii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia formulării solicitării de prelungire a mandatelor de siguranţă naţională, emise pe numele lui Rădulescu Cristache”.

„Astfel, acesta cunoştea faptul că fostul preşedinte al CJ Ilfov a făcut obiectul de interes al SRI, în scopul culegerii de informaţii în legătură cu activităţile sale ilicite, «Și ei au luat pe mandat de siguranţă pe Cristache», «Și ca drept dovadă l-au lucrat pe mandat de siguranţă», a precizat exact care era obiectul principal al verificărilor, «Arunca cărbuni cu băgăjelul, în banii europeni, că pierde statul» şi chiar mai mult indică şi numele unui lucrător SRI, despre care afirmă că s-a ocupat de obţinerea mandatului de siguranţă naţională”, se mai arată în documentul citat.

Anchetatorii mai arată, în rechizitoriul transmis ICCJ, că toate informaţiile puse la dispoziţia interlocutorilor de Mihai Vlad „se regăsesc doar în documentele înaintate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării de către magistratul investit cu cererea a încheierii prin care se emite mandatul de siguranţă naţională şi se autorizează folosirea unor mijloace specifice structurii informative”.

„Din coroborarea întregului material probator administrat cu privire la săvârşirea infracţiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului, reţinute în sarcina inculpaţilor Barbălată Georgeta şi Vlad Mihai”, conchid procurorii DNA.

Foştii procurori Marcel Sâmpetru şi George Bălan, judecătoarea de la ICCJ Georgeta Barbălată şi fostul şef al SIPI Ilfov Mihai Vlad au fost trimişi în judecată pentru divulgarea unor informaţii nedestinate publicităţii, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranţa naţională.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Marcel Sâmpetru, procuror şi consilier la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la data comiterii faptelor, pentru patru fapte de instigare la săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii şi pentru asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii.

George Bălan, procuror şi membru al CSM la data comiterii faptelor, va fi judecat pentru două fapte de complicitate la săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii şi pentru asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii.

Mihai Vlad, şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată pentru două fapte de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii, asociere pentru săvârşirea infracţiunii de furnizare de informaţii nedestinate publicităţii şi divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului.

Georgeta Barbălată, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la data comiterii faptelor, va fi judecată pentru favorizarea infractorului şi divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului.

Dosarul va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada martie – iulie 2012, Mihai Vlad, Marcel Sâmpetru şi George Bălan, „urmărind comiterea infracţiunii de folosire de informaţii nedestinate publicităţii, au urmat un plan de acţiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilităţile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracţională pe care urmau să o desfăşoare”.

Astfel, George Bălan şi Marcel Sâmpetru, prin poziţiile pe care le ocupau, respectiv de membru CSM şi consilier în acest for, precum şi prin conexiunile la nivel politic, îi transmiteau lui Mihai Vlad solicitări privind obţinerea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în beneficiul lor sau al altor persoane, în special pentru a-şi asigura apărarea în cazul unor eventuale anchete penale. Totodată, Sâmpetru şi Bălan se asigurau de protecţia lui Mihai Vlad, respectiv de menţinerea acestuia în funcţia de şef al SIPI Ilfov, „în interesul comun al asocierii”, notează procurorii DNA în documentul citat.

„Astfel, Sâmpetru Marcel avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea şi securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaţionarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire, iar Vlad Mihai avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcţiei, informaţiile nedestinate publicităţii şi de a le furniza celorlalţi membri ai asocierii, în folosul persoanelor interesate”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii îl acuză pe Sâmpetru că, în perioada martie – iunie 2012, i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să afle şi să îi ofere o serie de informaţii nedestinate publicităţii, la care acesta avea acces în virtutea funcţiei. Astfel, în 16 martie 2012, Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să afle dacă un anumit post telefonic este interceptat.

În 23 mai 2012, Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să-i furnizeze date şi informaţii despre ministrul de atunci al Transporturilor, iar în aceeaşi zi ar fi primit de la fostul şef al SIPI Ilfov un plic cu informaţii nedestinate publicităţii, date pe care i le solicitase anterior, au mai arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, în perioada mai – iunie 2012, Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului. În urma verificărilor pe care le-a făcut, Mihai Vlad i-a spus lui Sâmpetru că numele lui nu apare în lucrări sau solicitări de interceptări primite de SIPI Ilfov, potrivit procurorilor.

Procurorii îl acuză pe George Bălan că, în perioada martie – iunie 2012, când era membru al CSM, l-a încurajat şi l-a sprijinit moral pe Mihai Vlad să le dea informaţii nedestinate publicităţii la care fostul şef al SIPI Ilfov avea acces, „prin întărirea şi întreţinerea hotărârii acestuia de a săvârşi fapta, prin formarea convingerii existenţei unei protecţii, prin referiri la posibile relaţii la nivel înalt în lumea politică”.

Georgeta Barbălată este acuzată că în 10 iulie 2012 a aflat că procurorii DNA au solicitat instanţei supreme autorizarea percheziţiilor la domiciliile lui Mihai Vlad, George Bălan şi Marcel Sâmpetru, în dosarul în care cei trei erau cercetaţi penal. Judecătoarea l-a avertizat pe Mihai Vlad prin intermediul altei persoane că domiciliul său ar putea să fie percheziţionat şi că are probleme legate de Bălan, Sâmpetru şi DNA, asigurându-i astfel timpul necesar pentru a distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală, au mai notat procurorii în documentul citat.

De asemenea, judecătoarea ICCJ Georgeta Barbălată a dispus emiterea unor mandate de siguranţă naţională pe numele unor persoane, la solicitarea Serviciului Român de Informaţii (SRI), apoi i-ar fi divulgat lui Mihai Vlad date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, „acţiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranţa statului”. Mihai Vlad a transmis apoi aceste date şi numele persoanelor faţă de care s-au emis mandate de siguranţă naţională lui George Bălan şi Marcel Sâmpetru, au mai arătat procurorii anticorupţie.

Potrivit unor surse judiciare, judecătoarea Georgeta Barbălată i-ar fi spus ui Mihai Vlad despre faptul că în noiembrie 2011 a emis două mandate de interceptare, în cadrul unor anchete penale, pe numele comisarului şef al Gărzii Financiare Ilfov Dragoş Rusu şi al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov Cristache Rădulescu.

Grupul format din Vlad Mihai, Marcel Sâmpetru, George Bălan şi Marian Petrache obişnuia să se întâlnească într-un restaurant din Bucureşti, unde rezerva un anumit separeu, majoritatea discuţiilor interceptate de procurori având loc în această locaţie, arătau procurorii în referatul de punere sub acuzare.

Potrivit referatului DNA, patronul restaurantului era anunţat atunci când se organizau întâlnirile şi prelua telefoanele mobile ale celor prezenţi, la solicitarea lor, pentru evitarea înregistrării discuţiilor purtate.

În cadrul unei discuţii interceptate, din 23 mai 2012, Marcel Sâmpetru ar fi afirmat că „pe mâna lui Silaghi e tot Ilfovul”, ceea ce în opinia anchetatorilor confirmă „interesele pe care le are în zonă”.

Marcel Sâmpetru i-ar fi cerut lui Mihai Vlad să-i furnizeze „date şi informaţii” despre Ovidiu Silaghi, ministrul de atunci al Transporturilor, „care te poate vinde în minutul 1”, solicitare făcută întrucât urma să fie pus şef de cabinet al demnitarului Remus Şpan, persoană aflată în anturajul celor doi.

George Bălan şi-a dat demisia din magistratură în noiembrie 2012. Preşedintele Traian Băsescu a semnat în 15 ianuarie decretul de eliberare din funcţia de procuror a lui George Bălan, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Şi Marcel Sâmpetru a demisionat din magistratură, decretul de eliberare din funcţie fiind publicat în 1 august 2012.

Secţia pentru procurori a CSM dispusese, în 11 iulie 2012, suspendarea din funcţie a lui George Bălan, precum şi suspendarea din funcţie şi încetarea detaşării la CSM a lui Marcel Sâmpetru, procuror la Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Comisarul şef Vlad Mihai a fost retras de la conducerea SIPI Ilfov şi delegat la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, unde va desfăşura activităţi specifice care nu presupun accesul la informaţii clasificate, anunţa DGIPI în 12 iulie 2012.

În 3 septembrie 2012, Georgeta Barbălată, judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost suspendată din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa.