„Recunoaștem public, în conferințele de presă, da, nivelul amenințării cibernetice a crescut de la an la an, începând din 2008, anul în care am început în mod instituțional să evaluăm nivelul amenințării cibernetice, an în care a fost constituit Centrul Național CYBERINT în interiorul SRI. Practic, constatăm că, în fiecare an, nivelul amenințării cibernetice crește. Această creștere este una semnificativă și calitativă”, a explicat Gabriel Mazilu, care a participat joi, la Sibiu, la Congresul Internațional „Cybersecurity in Romania — platformă de dialog public-privat”, unde au fost prezenți specialiști din 20 de țări.
Întrebat în conferința de presă dacă statutul României de membru NATO a dus la creșterea atacurilor cibernetice asupra țării noastre, directorul adjunct al Centrului Național CYBERINT a răspuns: „Direct și indirect, România a fost țintă a acestor atacuri, pentru că știm foarte bine că au fost atacuri care au vizat Alianța. Nu vreau să speculez, este evident că toate evenimentele care au implicat NATO în ultimii ani au constituit subiect de interes pentru agresori, încercând să înțeleagă, să culeagă informații despre intențiile, deciziile și resursele pe care le are NATO pentru a gestiona diferite crize sau situații la nivel global, având în vedere rolul defensiv al Alianței și, din acest punct de vedere, România și-a adus contribuția de securitate la securitatea Alianței în întregimea ei, ca și organizație.”
SRI, încă un AVERTISMENT pentru români despre PERICOLUL SPIONAJULUI
Gabriel Mazilu s-a referit și la factorii care determină creșterea nivelului amenințării cibernetice, potrivit Agerpres.
„România, datorită poziționării pe care o are, și aici mă refer la sistemul de alianțe din care facem parte, calitatea de membru al Uniunii Europene, poziția geostrategică în care suntem, toate evenimentele în care suntem parte sunt factori care determină creșterea nivelului amenințării cibernetice. Din acest punct de vedere, România nu este o victimă colaterală, ci este, alături de celelalte state europene, o țintă explicită a acestor atacuri”, a precizat reprezentantul Centrului Național CYBERINT.
Mazilu a menționat patru tipuri de agresori cibernetici, precizând că amenințarea reprezentată de actorii statali are „cel mai ridicat nivel de impact asupra securității naționale”.
„Nu avem o situație statistică a acestor atacuri, pentru că statistic nu reprezintă o cifră, o valoare relevantă. Relevanța este dată de impactul asupra securității naționale. Din acest punct de vedere, nu cantitatea este importantă, ci calitatea acestor atacuri, calitatea este dată de natura agresorilor. În cadrul conferinței, am enumerat patru tipuri de agresori: actorii statali, actorii provenind din mediul crimei organizate, extremiștii (…) și teroriștii, grupările teroriste. (…) Amenințarea reprezentată de actorii statali are cel mai ridicat nivel de impact asupra securității naționale, în raport cu celelalte trei tipuri de actori. (…) Actorii statali afectează cel mai mult securitatea națională a României. Pe locul doi sunt actorii din mediile criminalității organizate”, a arătat Gabriel Mazilu.
Reprezentantul SRI a precizat, ca răspuns privind relevanța agresiunii cibernetice derulate de extremiști și teroriști, că „în acest moment, această amenințare are un nivel scăzut, în raport cu securitatea națională a României”.
„Însă — a continuat Gabriel Mazilu — acordăm o atenție dedicată acestor două fenomene, acestor două tipuri de actori, tocmai pentru a putea fi în măsură să înțelegem evoluția fenomenului și să putem anticipa momentul în care vor reprezenta o amenințare semnificativă pentru securitatea națională a României. Nivelul lor tehnologic este, în acest moment, scăzut și reușesc totuși să fie vizibili în special în media, prin faptul că înlocuiesc conținutul legitim al site-urilor, fie al instituțiilor, fie al firmelor private, fie al comunicațiilor, în general al media, cu mesaje, de regulă, de factură religioasă. În esență, extremismul este un fenomen pe care îl monitorizăm cu atenție, dar, pe de altă parte, modul în care se manifestă prin afectarea conținutului, disponibilității și integrității informațiilor din infrastructurile cibernetice este o altă dimensiune care preocupă Serviciul Român de Informații”, a spus directorul adjunct al Centrului Național CYBERINT.
Acesta dă asigurări că specialiștii SRI reușesc să depisteze atacurile cibernetice și că România este foarte apreciată de partenerii externi în domeniul securității cibernetice.
„Reușim să depistăm atacurile cibernetice împotriva României și considerăm că România este, prin instituțiile sale, competitivă în domeniul securității cibernetice”, a declarat Gabriel Mazilu.
Reprezentantul Centrului Național CYBERINT a semnalat însă absența, în România, a unei legislații specializate în domeniul securității cibernetice.
„Resimțim foarte mult lipsa unei legislații specializate în domeniul securității cibernetice. Oricum ar arăta ea, ar reuși să determine o normă națională care să determine o acțiune coerentă și susținută a tuturor instituțiilor publice sau private din România. (…) Este un lucru pe care l-au descoperit foarte multe țări europene, care sunt la a doua sau a treia ediție a legislației de securitate cibernetică națională”, a atras atenția Gabriel Mazilu.
El a mai precizat că domeniile politic, militar și economic sunt vizate cu predilecție de atacurile cibernetice.