„BBB minus” este primul calificativ din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii. România beneficiază de un rating „Baa3” din partea Moody’s şi de un calificativ „BBB minus” de la Fitch.
Standard&Poor’s precizează că menţinerea calificativelor acordate României se datorează nivelului moderat de îndatorare externă, pe fondul perspectivelor de creştere economică stabile. Pe de altă parte, S&P consideră că ratingurile României sunt constrânse de calitatea scăzută a guvernanţei, în pofida eforturilor recente pentru reducerea corupţiei, precum şi de un nivel redus al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la statele din aceeaşi categorie (estimat la 9.300 dolari în 2016).
Citeşte şI: Fitch reconfirmă ratingul României la „BBB minus”. Prima reacţie a ministrului Dragu
În ceea ce priveşte perspectiva stabilă asociată ratingului de ţară atribuit României, S&P precizează că aceasta reflectă un echilibru între probabilitatea adâncirii deficitului pe de o parte şi nivelul modest al datoriei guvernamentale şi externe, pe de altă parte, scrie Agerpres.
„Am putea creşte ratingurile României dacă procesul de consolidare fiscală continuă, restructurarea întreprinderilor de stat va fi implementată cu succes, iar datoria guvernamentală netă va fi cu fermitate pe o traiectorie descendentă”, apreciază Standard&Poor’s.
Istoric, politica fiscală în România a fost extrem de prociclică, ducând la oscilaţii masive ale cererii şi performanţei finanţelor publice. În 2015, economia României a crescut cu 3,7%, datorită cererii pe plan intern. Reducerea TVA şi multiplele majorări salariale au sprijinit consumul privat, dar au avut de suferit parţial investiţiile publice. În ciuda îmbunătăţirii ratei absorbţiei fondurilor europene în 2015, S&P estimează că investiţiile în acest an vor fi încă la aproximativ 10% sub nivelul ridicat înregistrat înaintea crizei financiare globale din 2008.
Alt risc legat de stabilitatea macroeconomică îl reprezintă posibilitatea ca ritmul creşterii salariilor să depăşească majorarea productivităţii, ceea ce ar duce la pierderea competitivităţii externe, avertizează S&P. Aceasta observă că în trimestrul patru din 2015 costurile cu forţa de muncă au urcat cu 9% în ritm anual, mai mult decât în orice ţară din UE. Agenţia estimează că este posibil ca în 2016 să continue creşterea salariilor şi să fie adoptate noi măsuri de relaxare fiscală înaintea alegerilor.
Riscuri la adresa estimărilor S&P ar putea veni din partea legislaţiei care, dacă este aplicată retroactiv, ar putea înrăutăţi condiţiile financiare pentru sectorul privat din România. Un exemplu este propusa Lege a dării în plată care, în opinia S&P, ar putea submina recenta stabilizare a valorilor proprietăţilor imobiliare, ar putea încetini redresarea creşterii creditorii şi chiar ar putea în mod potenţial descuraja investiţiile străine în sectorul non-financiar.