Parlamentul lituanian a aprobat propunerea guvernului de a introduce stare de urgență la granița cu Belarus începând cu miezul nopții. Starea de urgenţă va începe la miezul nopţii (22.00 GMT) şi va fi în vigoare o lună, transmite Reuters.
În caz de stare de urgenţă, poliţia de frontieră poate să facă uz de ”coerciţie mentală” şi ”violenţă fizică proporţională” pentru a împiedica pătrunderea migranţilor pe teritoriul Lituaniei. De asemenea, sunt interzise toate deplasările pe o distanţă de 5 km în interiorul graniţei cu Belarus, cu excepţia celor autorizate de paza de frontieră.
Migranţilor le-ar putea fi confiscate telefoanele mobile, iar adunările publice ar putea fi interzise în apropierea frontierei şi în tabere.
„Starea de urgenţă este necesară pentru a utiliza măsuri extraordinare spre a înlătura ameninţarea serioasă reprezentată pentru societate de către influxul masiv de străini”, se arată în comunicatul Parlamentului lituanian.
Totodată, măsurile vor descuraja pe oricine va încerca să-i ajute pe migranţi, a declarat prim-ministrul Ingrida Simonyte în parlament. Lituania a anunţat luni că deplasează trupe la graniţa cu Belarus pentru a se pregăti pentru un posibil aflux de migranţi.
Germania cere noi sancţiuni UE împotriva Belarusului
Germania susţine noi sancţiuni ale UE împotriva Belarusului, a declarat miercuri ministrul de externe german Heiko Maas, acuzându-l pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko de exploatarea ”fără scrupule” a migranţilor prin trimiterea acestora la graniţa cu Polonia, relatează AFP.
„Îi vom sancţiona pe toţi cei care participă la traficul ţintit de migranţi”, a declarat Maas, într-un comunicat, adăugând că UE va depune eforturi pentru ”extinderea şi consolidarea (…) sancţiunilor împotriva regimului Lukaşenko”.
”Lukaşenko trebuie să înţeleagă că planurile lui nu funcţionează”, a menţionat şeful diplomaţiei germane.
UE acuză autorităţile de la Minsk că organizează din luna iunie zboruri pentru a facilita tranzitul migranţilor dinspre Belarus către UE, aceştia regăsindu-se apoi blocaţi la graniţele cu Polonia, Lituania sau Letonia. Bruxelles-ul denunţă astfel un ”atac hibrid” condus de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko drept răzbunare pentru sancţiunile impuse de către UE în urma reprimării opoziţiei belaruse.