Stare de urgenţă până pe 15 noiembrie în Letonia. Restricţiile se aplică şi pentru vaccinaţi

Stare de urgenţă. AFP

„Sistemul nostru de sănătate este în pericol … Singura modalitate de a ieşi din această criză este să ne vaccinăm”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins după şedinţa de urgenţă a guvernului în care a pus pe seama ratei scăzute de vaccinare creşterea numărului de persoane spitalizate.

Doar 54% din adulţii letoni sunt complet vaccinaţi, mult sub media UE de 74%, arată datele europene.

„Trebuie să-mi cer scuze faţă de cei deja vaccinaţi”, a spus Karins, anunţând că magazinele, restaurantele, şcolile şi instituţiile de divertisment vor fi închise. Rămân deschise doar serviciile esenţiale, fiind de asemenea impusă interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii, între orele 20:00 şi 05:00.

Klaus Iohannis s-a testat de urgenţă pentru COVID-19. Motivul pentru care preşedintele şi-a anulat vizita în Letonia
În stare de urgenţă, va fi permisă continuarea activităţilor cu participarea în persoană în domenii precum construcţiile, sectorul manufacturier şi serviciile esenţiale.

Unul dintre cele două mari spitale din Riga a început să instaleze paturi improvizate pentru pacienţii cu COVID-19 în atrium său pentru a face faţă afluxului de pacienţi, potrivit informaţiilor furnizate de postul naţional de radio.

Nu au fost anunţate restricţii de călătorie „deoarece rata de infectare în alte părţi este mult mai mică şi nu vedem riscuri imediate”, a spus Karins.

Bill Gates, anunţ terifiant, urmează o nouă criză mondială după pandemia de Covid

Numărul cazurilor de infectare în Letonia a crescut cu 49% săptămâna trecută, conform autorităţilor sanitare.

Au fost anulate mare parte din operaţiile planificate săptămâna trecută, pe fondul unei nevoi crescute de paturi şi de personal.

Letonia a raportat al doilea cel mai grav procent de infectare din UE, după Lituania, în cele două săptămâni până pe 10 octombrie, cu 864 de cazuri noi la 10.000 de persoane.

Preşedintele leton Egils Levits a fost testat pozitiv săptămâna trecută, ceea ce l-a determinat pe preşedintele finlandez Sauli Niinisto, care a luat micul dejun cu omologul leton cu o zi înainte, să se izoleze.

Pandemia covid-19 a condus la încălcări” fără precedent” ale libertăţii de exprimare de către guverne, denunţă Amnesty International într-un raport

Numeroase guverne din lume au profitat de pandemia covid-19 pentru a implementa oprelişti ”fără precedent” în calea libertăţii de exprimare şi a-i reduce la tăcere pe critici, măsuri represive care împiedică adesea populaţiile să aibă acces la informaţii fiabile despre noul coronavirus, denunţă Amnesty International (AI) într-un raport publicat marţi, relatează AFP.

Însoţite de un val de dezinformare, aceste măsuri represive au împiedicat adesea populaţiile să aibă acces la informaţii exacte despre SARS-CoV-2, indispensabile pentru a le permite să înfrunte pandemia, la începutul lui 2020, subliniază organizaţia nonguvernamentală (ONG)  de apărarea drepturilor omului.

”De-a lungul întregii pandemii, guverne au lansat un atac fără precedent împotriva libertăţii de exprimare”, denunţă într-un comunicat un reprezentant al Amnesty, Rajat Khosla.

”Canale de comunicare au fost liate drept ţintă, reţele de socializare au fost cenzurate, iar organe de presă au fost închise”, denunţă el, adăugând că ”jurnalişti şi profesionişti din sănătate au fost reduşi la tăcere şi încarceraţi”. Amnesty consideră că lipsa informaţiilor care a rezultat a constituit un ”factor” agravant al bilanţului pandemiei covid-19 – care se apropie de cinci milioane de morţi.

Amnesty International citează în acest sens China – unde peste 5.000 de anchete penale au fost deschise în februarie 2020 împotriva unor persoane acuzate de ”fabricarea şi răspândirea cu bună ştiinţă a unor false informaţii prejudiciabile” despre natura şi amploarea epidemiei.

În Tanzania, Guvernul fostului preşedinte John Magufuli, care a minimalizat neîncetat impactul noului coronavirus şi a refuzat să ia măsuri în vederea controlării pandemiei, a recurs la legi prin care a interzis şi a pedepsit ”informaţii false” cu scopul de a restrânge activitatea presei.

În Nicaragua, autorităţile au adoptat o legislaţie în lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice care le permite în realitate ”să-i pedepsească pe cei care critică politice Guvernului” şi ”să reprime libertatea de exprimare”.

În Rusia, o lege care sancţionează dur difuzarea de informaţii false despre noul coronavirus riscă să rămână în vigoare după ce se încheie pandemia, avertizează Amnesty International.

În afară de Guverne, ONG-ul cu sediul la Londra critică platforme digitale – care nu fac suficient, consideră ONG-ul, în lupta împotriva dezinformării.

Toate acestea ”fac tot mai dificil ca oamenii să-şi facă o opinie întru totul informată şi să alagă în cunoştinţă de cauză în privinţa sănătăţii lor”, subliniază Amnesty. O informare exactă este, cu toate acestea, ”crucială”, insistă ONG-ul, în ”lupta împotriva ezitării vaccinării”.