„Sporul natural negativ duce la scăderea populaţiei, care din păcate rămâne constant negativ şi este din ce în ce mai mare în România. Aceasta este tendinţa din 1992. Din păcate, numărul naşterilor este din ce în ce mai mic comparativ cu numărul deceselor. Deocamdată da, am ajuns la cel mai jos nivel. Tendinţa fenomenului negativ este în creştere”, a spus, în cadrul conferinţei „Evoluţii demografice în contextul dezvoltării economico-sociale a României, reprezentantul Institutului Naţional de Statistică (INS), Silvia Pisică.
Potrivit specialiştilor, numărul copiilor născuţi a scăzut în România de la 300.000 în 1990, la 250.000 în 2014.
Totodată, a crescut şi numărul fetelor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani care devin mame. Dacă în 2002 numărul acestora era de 35 la o mie de naşteri, în 2014 a crescut la 40.
„Se nasc foarte mulţi copii în afara căsătorilor, dar comparativ cu ţările Europei, ponderea la noi nu este atât de mare, până la 31% din naşteri, adică ⅓.(…) A crescut şi numărul mamelor tinere. Din păcate, fetele tinere din mediul rural cad mai repede în această capcană, probabil motivul acestei creşteri este că nu au suficiente cunoştinţe”, a adăugat Silvia Pisică.
Totodată, Pisică susţine că populaţia României este în scădere şi din cauza migraţiilor. Peste 70.000 de persoane pleacă peste hotare în fiecare an.
„Se ştie foarte bine că populaţia României scade din cauza că sunt români care pleacă. Cea mai atractivă ţară de emigrare pentru români, în momentul de faţă, este Marea Britanie, iar pe locul doi au scăzut Italia şi Germania, urmate de Spania. Nu ştiu cum va continua situaţia odată cu Brexitul. (….) Aceste date sunt în descreştere atâta timp cât românii care trăiesc peste hotare nu vin să-şi înregistreze copii aici, în România. Sunt şi persoane care fac asta fie pentru că vor să să-şi lase copii la bunici, fie că au nevoie de acte pentru a călători. Dar este foarte posibil ca numărul copiilor care se nasc în alte ţări să fie mai mare, iar noi să nu avem cunoştinţe despre ei, atâta timp cât nu sunt înregistraţi şi la evidenţa din ţara noastră. Nu avem cum să ştim cât de mare este acest fenomen”, a adăugat Silvia Pisică.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a precizat că la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2021, informaţiile ar putea fi colectate în formă electronică pentru a reduce timpul de totalizare a acestora.
Ultimul Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în 2011.