Lacu Sărat este situat în zona de câmpie din N-E Bărăganului, pe raza comunei Chiscani. Fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafață de nămol terapeutic bogat în hidrogen sulfurat, având un grad foarte mare de mineralizare. Astfel, în nămolul extras din lac predomină sulfaţii, clorurile, bicarbonaţii, sodiul, calciu şi magneziul.
În lac se găsesc aproximativ 100.000 tone nămol. Conform mineralizaţiei, nămolul brăilean este mai vechi decât cel de la Techirghiol.
Şi nu mai puţin important este faptul că staţiunea este unică în ţară şi prin faptul că aici este locul în care soarele străluceşte cel mai mare număr de ore.
Legenda spune că proprietăţile apei din lac şi cele ale nămolului care acoperă fundul lacului ar fi fost descoperite chiar de către voievodul Vlad Țepeș. Mai exact, Ţepeş ar fi încercat să pedepsească mai mulţi soldaţi turci care năvăliseră pe pământ românesc poruncind să fie puşi la „saramura”.
Astfel, soldaţii otomani au fost ţinuţi în apele sărate ale lacului timp de o săptămână, doar că, atunci când au fost scoşi din apă ca să fie traşi în ţeapă, domnitorul a constatat cu stupoare că aceştia rezistau mult mai bine torturilor decât soldaţii cărora nu li se aplicase „tratamentul” cu „saramura”.
Remarcând acest lucru, Ţepeş a decis ca oştenii săi să îşi vindece în apele lacului trupurile şi caii răniţi în lupte, lucru care a contribuit la creşterea reputaţiei staţiunii Lacu Sărat ca loc de vindecare.
Încă din 1875, exista aici un adevărat complex balneo-climateric, cu băi reci şi calde, duşuri cu apă dulce, băi individuale sau comune, ”cabinete de hydroterapie, phyzioterapie, masaje şi băi electrice” şi ”moaşă pentru tratament ginecologic”.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, staţiunea se putea mândri cu un cazino modern, un parc englezesc unde cânta fanfară, o sală de ”popice şi croquet”, cu vile cochete, printre care Vila Regală, Vila Poppescu, Vila Nisipianu şi restaurante moderne ca Untaru şi Cazacu, potrivit coltisorderomania.ro
De-a lungul secolelor, stațiunea a fost frecventată de numeroase personalități precum Alexandru Vlahuță, Nicolae Carandino sau Panait Istrati, care au căutat să-şi aline aici suferinţele provocate de reumatism.
Începând cu secolul al XX-lea, stațiunea a devenit cunoscută şi pe plan internațional pentru tratamentele reumatismale oferite de nămolul său sapropelic.
Această recunoaștere a dus la o creștere a numărului de vizitatori și la dezvoltarea infrastructurii locale, transformând Lacu Sărat într-un loc de prestigiu pentru vindecare.
În stațiunea Lacu Sărat există, în prezent, patru baze de tratament unde se pot trata diferite afecțiuni, printre care neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, boli endocrine și de nutriție sau boli profesionale de uzură. Unităţile de tratament balnear dispun de o gamă variată de facilități moderne, inclusiv băi cu apă sulfuroasă, împachetări cu namol, terapii termice și electroterapie.
Procedurile se fac doar sub supravegherea personalui medical calificat, iar prescrierile sunt individualizate în funcție de stadiul bolii și nevoile fiecărui pacient.
Staţiunea are, în prezent, o capacitate de aproximativ 250 locuri şi este deschisă indiferent de anotimp, oferind facilităţi pentru băi calde în ape minerale, aplicări de nămol cald şi rece, hidroterapie şi kinetoterapie.
Turiştii mai au la dispoziţie şi 23 de căsuţe din lemn, cu două paturi, care pot fi închiriate.
Accesul la plajele amenajate este contra cost, preţul variind de la 30 la 40 de lei în funcţie de plajă. În acest preţ intră şezlongul. Pentru copii, preţul este la jumătate.
Există, însă, şi o mulţime de persoane care nu vor să plătească bilet pe plaje şi aleg să beneficieze gratis de facilităţile pe care le oferă lacul. Zona este neamenajată, nu există plajă cu nisip, ci întinderi acoperite cu iarbă, iar accesul în această zonă se face… prin gard, spărtura din gard fiind veche de decenii.
Chiar dacă, de ani buni, staţiunea are un aspect ultra-modern, există şi reminiscenţe comuniste. Vechile hoteluri din perioada comunistă nu au fost dărâmate, cu toate astea, aspectul staţiunii este departe de a fi unul dezolant. Vechiul şi noul se îmbină într-un mod plăcut ochiului.
Există, totodată, şi o zonă pentru nudişti, bine ascunsă de ochii curioşilor.
În 1996, Arhiepiscopia Dunării de Jos a avut iniţiativa de a ridica în staţiunea Lacu Sărat o mănăstire cu totul şi cu totul deosebită. Oarecum ferită de ochii curioşilor, aflată într-o zonă umbroasă, la adăpostul copacilor înalţi, mănăstirea din staţiune este construită exclusiv din lemn, în stil maramureşean.
În parcul din imediata vecinătate a bisericii din lemn care aparţine mănăstirii se află mormintele ieromonahului Casian Ion şi a măicuţei Marina Andreea Roşca, moartă la doar 25 de ani, răpusă fiind de leucemie.