Statul român va plăti și mai mulți bani magistraților. Ministrul PNL al Justiției, Alina Gorghiu, a confirmat deja

Ministerul Justiției a fost chemat în instanță, în perioada 2008-2022 de procurori și de judecători, în 22.800 de dosare care vizau drepturi salariale.

Alina Gorghiu nu mai poate ascunde faptul că magistrații vor câștiga în instanță. Astfel, statul este bun de plată  – evident, din bani publici.

„Din ianuarie 2008 până la sfârşitul anului 2022, Ministerul Justiţiei a fost în calitate de pârât în dosare cu magistraţi, adică magistraţi care şi-au cerut drepturile salariale în justiţia românească, judecându-se cu Ministerul Justiţiei”, a declarat Alina Gorghiu, la Digi24.

„Le pierdem pe majoritatea”, a mai afirmat politicianul.

Alte articole

Nicolae Ciucă: Este important să revină cele patru partide la masa negocierilor: „PNL rămâne pe loc, să găsească soluţii şi să sunăm goarna”

PNL, scenariu-bombă după anunţul lui Marcel Ciolacu. Ar putea fi reluate şi alegerile parlamentare

Magistrații luptă pentru a-și păstra pensiile speciale

Zilele acestea, peste 3.000 de judecători și procurori au protestat față de reforma pensiilor speciale. Magistrații au anunțat că se vor ocupa doar de dosarele urgente.

În sistemul judiciar există 5.200 de pensionari „speciali”, potrivit Casei de Pensii, cu o pensie medie de 21.000 de lei.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis deja, printr-un comunicat de presă, că va contesta la Curtea Constituțională (CCR) în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime. Astfel, au fost reținute Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

PNL a introdus pensiile speciale. Inițiatorul a fost avocatul Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției.

Istoria pensiilor speciale în România

Inițial, pensiile speciale au fost introduse în anul 1997, de Guvernul Victor Ciorbea. Primii beneficiari au fost magistrații iar în lege, aceste remunerații au primit numele de „pensii de serviciu”. În 2003 au fost introduși în schemă și diplomații, apoi grefierii în 2004, funcționarii din Parlament și parlamentarii în 2006, aviatorii, mecanicii de zbor și stewardesele în 2007, angajații de la Curtea de Conturi în 2008.

În plină criză economică, în urmă cu un deceniu, Emil Boc a eliminat pensiile speciale introduse în timpul majorităților parlamentare precedente, iar pe cele militare le-a recalculat în baza criteriului contributivității.

În 2015, în timpul guvernării lui Victor Ponta au fost introduse din nou, toate pensiile speciale, inclusiv pensiile speciale ale parlamentarilor. Excepție a făcut sistemul magistraților și al consilierilor Curții de Conturi.

În iulie 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat în iulie 2019, prin ordonanță de urgență, Codul Administrativ care prevede introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și adjuncți de consilii județene. Un șef de consiliu județean cu trei mandate ar urma să ajungă la o pensie specială de 7.000 de lei. La începutul lui 2020, judecătorii Curții Constituționale au dat undă verde pensiilor speciale pentru aleșii locali.