Statutul cadrelor militare, trimis de Băsescu la reexaminare, adoptat de Senat

Senatorii au adoptat, cu un amendament, actul normativ de modificare a Legii 85/2005 privind statutul cadrelor militare, retrimis în Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit amendamentului propus de Comisia pentru apărare şi însuşit de senatori, prevederile proiectului de lege se vor aplica în exclusivitate MApN şi structurilor militarizate ale MAI.

Potrivit proiectului, pensionarea cadrelor MApN şi MAI se va face gradual – generalii cu o stea se vor pensiona la vârsta de 56 de ani, cei cu două stele la 57 de ani, cei cu trei stele la 58, iar generalii cu patru stele la 59 de ani.

Prelungirea perioadei până la 60 de ani se poate face potrivit deciziilor luate de comisiile de selecţie care funcţionează în instituţiile militare, iar propunerea de pensionare sau nu a acestora va fi obligatorie pentru ministrul Apărării.

Alte articole

Traian Băsescu susţine candidatura lui Călin Georgescu. „Nu va câştiga alegerile. Cel mai bine ar fi să fie bătut la vot”

Traian Băsescu, declarații tranșante despre securitatea Europei: Armatele naţionale trebuie să rămână, dar se poate face una şi la nivelul UE

Preşedintele Comisiei de apărare a Senatului, Corneliu Dobriţoiu, a menţionat, în timpul dezbaterilor, că serviciile speciale precum STS, SPP, SRI vor funcţiona în baza Legii 80, care prevede pensionarea la 60 de ani, iar prelungirile se vor face în funcţie de ierarhia care subordonează acele instituţii.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională.

Deputaţii au reexaminat, în 26 martie, la cererea preşedintelui Băsescu, Legea privind statutul cadrelor militare, adoptând, cu 302 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” şi 13 abţineri, raportul Comisiei de apărare care stabileşte că generalii pot rămâne în sistem până la 60 de ani, cu aprobarea şefului unităţii.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea modificărilor la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Şeful statului susţinea în cererea de reexaminare că actul normativ reflectă ori „un act de trădare naţională” ori „prostie”, deoarece, pentru prima dată după Revoluţie, „se încearcă punerea sub control politic a generalilor”.

„Înţeleg că unii o iau ca fiind o joacă, ca fiind un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări dau. Eu vreau să vă spun că această lege este plecată pe o iniţiativă legislativă a câtorva parlamentari. A fost respinsă în Camera Deputaţilor şi a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională. Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională – şi sunt responsabil de ceea ce spun – ori un act ce vădeşte o profundă prostie„, explica Băsescu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.