Statutul parlamentarilor, declarat NECONSTITUŢIONAL. Decizia CCR

În urma hotărârii Curţii Constituţionale, Statutul parlamentarilor se va întoarce la Camera Deputaţilor pentru a fi din nou modificat, urmând a merge din nou la promulgare.

Potrivit unui comunicat de presă al CCR, magistraţii au admis, cu majoritate de voturi, „obiecţia de neconstituţionalitate, în raport de criticile formulate, şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale”,  după cum urmează:

– art.I pct.3, în ceea ce priveşte art.7 alin.(2) lit.d) din legea astfel cum a fost modificată, referitor la termenul de 45 de zile în care deputatul sau senatorul poate contesta la instanţa de contencios administrativ raportul de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate;

– art.I pct.14, în ceea ce priveşte art.191 alin.(1) şi (2) referitor la „Conflictul de interese”.

„Dispoziţiile din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor constatate ca fiind neconstituţionale au următorul conţinut: Art.I pct.3: Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins : Articolul 7 – Încetarea mandatului «[…](2) Încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilităţii are loc : […] d) la expirarea unui termen de 45 de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate, termen în care deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanţa de contencios administrativ. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte».

Art.I pct.14 : După articolul 19 se introduce un nou articol, art.191, cu următorul cuprins : Articolul 191 – Conflictul de interese «(1) Deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni. (2) Deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanţa de contencios administrativ într-un termen de 45 de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză, sau în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de către preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte.[…] ».”, se arată în comunicatul CCR.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

PDL şi PPDD au depus la Curtea Constituţională (CC), în 14 februarie, sesizarea privind proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, adoptat de plenul comun al celor două Camere.

Liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a declarat că sesizarea depusă la CC este semnată de 25 de parlamentari, dintre care 24 sunt ai PDL, iar unul este liderul de grup al PPDD din Senat.

„Am depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse ieri (13 februarie – n.r.), în şedinţa Parlamentului, Statutului parlamentarilor. În principal, este vorba despre un termen care este în afara normelor constituţionale, un termen de 45 de zile pe care modificarea la Statut îl introduce, termen în care un parlamentar poate să conteste un raport venit de la ANI şi care ar determina în mod obişnuit demisia parlamentarului respectiv”, a precizat Cristian Rădulescu.

Reprezentantul PDL a mai arătat că în tot Dreptul românesc şi în tot Dreptul internaţional nu există un termen de 45 de zile, ci unul de 15 zile, aşa cum se prevedea anterior introducerii acestei modificări.

Rădulescu a spus că temeiul în baza căruia s-a atacat Statutul parlamentarilor se referă la articolul 16 din Constituţie, care prevede că în România nu există privilegii şi că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi că nimeni nu este deasupra legii.