„Proiectul nu mai conţine două intervenţii care au suscitat atât de multe discuţii, chiar dacă au fost făcute cu bune intenţii. Noi tot ce am gândit aici sunt lucruri care eficientizează activitatea Ministerului de Interne, dar sunt şi în beneficiul poliţiştilor. Au fost scoase reglementarea privind punerea la dispoziţie a poliţiştilor şi cea care prevedea evaluarea manangerială”, a anunţat secretarul de stat în MAI Geani Nica, la începutul dezbaterii cu sindicatele pe tema statutului poliţistului.
Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, a salutat decizia ministerului de a scoate din proiect prevederea legată de punerea la dispoziţie a poliţistului în cazul cercetării disciplinare, spunând că era oricum un abuz, şi a propus şi eliminarea uneia dintre cele două fapte care ar reprezenta abateri disciplinare, respectiv desfăşurarea, în timpul programului de lucru, a unor activităţi care nu au legătură cu îndatoririle de serviciu.
„Interpretaţi discuţia cu soţia la telefon drept o abatere disciplinară? Sau o intervenţie în presă să fie abatere disciplinară? Propun scoaterea acestei modificări, e prea generic formulat”, a explicat Coarnă.
La rândul său, liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a propus includerea unei prevederi în care să se menţioneze clar că poliţiştii pot fi trecuţiăn rezervă dacă sunt declaraţi apţi medical limitat.
„Sunt poliţişti care nici nu se pot limita, dar nici nu mai îndeplinesc condiţiile pentru muncă”, a explicat Andreica.
MAI a organizat miercuri o dezbatere publică privind proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru statutul poliţistului. În Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă, sunt precizate domeniile pe care le vizează modificările propuse.
Astfel, este vorba, printre altele, despre descentralizarea mecanismului de acordare a gradelor profesionale, precum şi reevaluarea celui privind încadrarea în funcţie a poliţiştilor la debutul în profesie. Noutatea aici constă în faptul că şeful unităţii care are calitatea de ordonator de credite poate oferi gradul profesional poliţistului, iar în cazul în care nu este ordonator de credite, competenţa revine, după caz, ministrului de Interne sau inspectorului general al Poliţiei Române. În prezent, gradele profesionale se oferă de către preşedinte pentru chestori, de ministrul de Interne pentru ofiţerii de poliţie, la propunerea inspectorului general şi de către inspectorul general pentru agenţii de poliţie, la propunerea şefilor unităţilor de poliţie.
Proiectul de Ordonanţă stabileşte şi introducerea posibilităţii decontării asistenţei juridice şi asistării, de un avocat, pe timpul cercetării disciplinare.
În plus, se reglementează situaţia poliţiştilor care ocupă funcţiile de demnitate publică sau cu rang de demnitar, astfel că unitatea de poliţie are obligaţia să rezerve postul ocupat de către poliţist înaintea numirii în funcţie de demnitate publică, iar la eliberarea din această funcşie, poliţistuleste numit în postul ocupat anterior.
O altă modificare adusă se referă la faptele care constituie abateri disciplinare. Pe lângă cele existente deja, respectiv comportament necorespunzător în serviciu, familie sau în societate care aduce atingere onoarei sau prestigiului instituţiei, neglijenţa în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la sefii ierarhici, întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor, depăşirea atribuţiilor de serviciu sau lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii, absenţa nemotivată sau întârzierea repetată la serviciu, producerea de pagube materizale unităţii din care face parte, încălcarea confidenţialităţii, influenţa pentru soluţionarea unor cereri, imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist şi nerespectarea jurământului de credinţă. Cele două noi abateri sunt refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului şi desfăşurarea, în timpul programului de lucru, a unor activităţi care nu au legătură cu îndatoririle de serviciu şi care pot afecta exercitarea în bune condiţii a atribuţiilor de serviciu.
Un alt aspect important abordat este limitarea numărului de cazuri în care se poate cere pensionarea anticipată, chiar în jurul vârstei de 40 de ani.
Pentru elevii din şcolile MAI care sunt admişi în alte unităţi de învăţământ ale ministerului sau pentru agenţii de poliţie admişi într-un program de studii de licenţă, cu frecvenţă, la o instituţie de învăţământ a MAI, proiectul oferă posibilitatea încheierii unui act adiţional la angajament, care să nu mai oblige la achitarea cheltuielilor suportate de stat cu pregătirea acestora, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă.
De asemenea, pentru agenţii care trec în corpul ofiţerilor se elimină obligativitatea parcurgerii unei perioade de probă întrucât, în cazul acestora, nu este vorba despre o iniţiere în carieră, ci doar despre o schimbare a corpului profesional.
În acelaşi timp, se valorifică vechimea în MAI, la acordarea gradelor profesionale cu ocazia trecerii agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie, pe baza unor stagii stabilite concret în cuprinsul proiectului supus dezbaterii publice.