Statutul procurorilor, subiect de negociere în USL la revizuirea Constituţiei

Potrivit unor surse din USL, există deja elaborat un draft al viitoarei Constituţii, draft pe baza cărora cele două partide negociază forma finală. „Proiectul e făcut de câteva luni bune, dinaintea alegerilor de anul trecut”, a declarat un reprezentant USL. Însă proiectul este mai degrabă un punct de pornire al discuţiilor interne din USL.

Pe lângă prelungirea discuţiilor, cei de la putere au constatat că au nevoie de expertiză suplimentară, motiv pentru care vor consulta şi experţii din mediul academic în drept constituţional. Comisia experţilor s-a dovedit o necesitate când a devenit evident că o parte din membrii comisiei parlamentare nu au pregătirea necesară pentru o asemenea sarcină. „Acum să fim serioşi, în comisia aia suntem o mână de oameni care mai ştiu drept constituţional”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET unul dintre juriştii USL.

În faţa acestor dificultăţi, a fost prelungit termenul de activitate al Forumului constituţional până la 27 mai, sub pretextul că acest for are nevoie de mai mult timp pentru a sintetiza propunerile venite din partea societăţii civile. Între timp, cei din USL trebuie să cadă de acord asupra unor probleme importante.

În primul rând trebuie tranşată chestiunea viitorului statut al procurorilor. Dacă social-democraţii vor ca aceştia să rămână în continuare magistraţi independenţi, liberalii vor ca pe viitor procurorii să aibă statut de înalţi funcţionari publici, invocând faptul că procurorul oricum este reprezentantul statului în cadrul unui proces, judecătorul arbitrând practic între statul reprezentat de procuror şi individul care încalcă legea penală. Inevitabil, modificarea statutului procurorilor va avea impact şi asupra structurii şi rolului Consiliului Superior al Magistraturii.

Alte articole

Marcel Ciolacu vrea modificarea Constituţiei. „Cred că se impune o decizie în coaliţie”

În schimb, PSD şi PNL au căzut de acord în ce priveşte Curtea Constituţională. Astfel, membrii acesteia vor fi selectaţi exclusiv dintre judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Rămâne însă de stabilit care va fi procedura exactă a numirii lor: fie vor numiţi tot de către preşedinte, Camera Deputaţilor şi Senat ca până acum, existând însă şi varianta tragerii la sorţi, pe considerentul că oricum la ICCJ ajung doar magistraţi de o înaltă competenţă şi cu o vastă experienţă profesională.

O problemă majoră a discuţiilor dintre cele două partide este articolul din Constituţia actuală care prevede că se prezumă caracterul licit al dobândirii averii. Dacă Ponta vrea ca viitoarea lege fundamentală să dea posibilitatea confiscării extinse a averii, liberalii insistă pe caracterul inviolabil al proprietăţii. Preşedintele PSD ar putea întâmpina dificultăţi în a-şi impune punctul de vedere nu doar în faţa PNL, cât şi în interiorul propriului partid. „Sincer, nu cred că renunţarea la prezumţia caracterului licit va fi votată de cineva din Parlament, indiferent de partid. Nu are nicio şansă să treacă”, au declarat surse din PSD.

Subiectul delicat al prevederilor referitoare la suspendarea preşedintelui a cunoscut şi el modificări. Conform draftului, nu s-ar fi schimbat nimic, dar Victor Ponta ar prefera acum ca eşecul unui referendum de demitere a şefului statului să ducă automat la dizolvarea Parlamentului ce l-a suspendat din funcţie.

Există şi prevederi iniţiate fie de către liberali, fie de către social-democraţi, dar care prezintă mai puţine dificultăţi. Astfel, PNL doreşte ca viitoarea Constituţie să includă prevederi explicite referitoare la libertatea economică şi principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare. Totodată, PNL cere consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă, fapt ce ar putea să conducă la o creştere a numărului de instituţii a căror conducere este numită direct de către Parlament.

PSD ţine să stabilească o dată certă a alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale astfel încât să fie evitată pe viitor posibilitatea decalării treptate a alegerilor. Împreună cu liberalii, social-democraţii sunt partizani ai menţinerii bicameralismului, dar cu o diferenţiere clară a atribuţiilor. PNL propune şi limitarea clară a numărului de deputaţi la 300. Ambele partide susţin şi interzicerea traseismului politic al aleşilor sub sancţiunea pierderii mandatului.

De asemenea, viitoarea Constituţie va stipula că Guvernul nu poate folosi decât o singură dată pe sesiune instrumentul asumării răspunderii pentru un proiect de lege. În plus, se vor impune restricţii ale dreptului Executivului de a emite ordonanţe de urgenţă.