Ștefan Bâlici, demis de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului. Cum a fost „sifonată” cultura României. Legăturile ascunse dintre oficiali ai statului român şi grupuri de interese

În decembrie, lui Ştefan Bâlici i-a expirat mandatul și asigura interimatul până la organizarea concursului.

”Am aflat în seara aceasta că ministrul Culturii a numit un nou director general la Institutul Național al Patrimoniului, cu începere din data de 23 februarie, când mandatul meu interimar la conducerea institutului încetează. Nu am alte detalii, nu cunosc nici motivele și nici analizele pe baza cărora este luată această decizie. Activitatea mea la INP este rezumată în raportul de final de mandat, prezentat Ministerului Culturii și prezentat public în data de 17 decembrie 2021. Acest raport a fost evaluat cu o notă sub 9, ceea ce a permis ministerului să nu inițieze negocierea unui nou mandat. Am contestat evaluarea, ca fiind incorectă și neprocedurală, iar contestația a fost respinsă fără argumente. În aceste condiții ministrul este liber să numească un conducător interimar, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de director general”, a scris Bâlici pe pagina de Facebook.

Numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, dictată de interese de grup

În 2017, Opinia Transilvană scria că numirea lui Ştefan Bâlici la Conducerea INP a avut loc la data de 14 Ianuarie 2016 şi a fost făcută de către ministrul tehnocrat Vlad Alexandrescu, care l-a demis pe Radu Petre Năstase, care fusese numit anterior de către Guvernul Ponta.

Vlad Alexandrescu este un lider de opinie afiliat Rețelei Soros din România (soția sa fiind beneficiara finanţării mai multor burse de studiu în străinătate) şi a fost puternic implicat în acţiunile de sabotare a Proiectului Roşia Montana, acesta fiind autorul controversatei clasări a localității Roșia Montană ca sit categoria A în decembrie 2015, prin publicarea unei hărţi scrise de mâna pe pagina sa personală de Facebook.

Alte articole

Ministrul Culturii, prima reacţie despre schimbarea lui Ştefan Bâlici de la Institutul Național al Patrimoniului. „Nu a fost dat afară. Mandatul dumnealui a expirat”

Kelemen Hunor face dezvăluiri despre tensiunile din coaliţie. „Trebuie să rupem acest cerc vicios. Dacă te uiţi din afară, ai impresia că România nu poate fi guvernată stabil”

De mai bine de zece ani, oficiali ai statului român, o parte chiar funcționari ai Ministerului Culturii, duc o luptă acerbă de manipulare și chiar de subminare a economiei naționale, fără a fi deranjați de vreun organ de cercetare.

Conexiuni ascunse sub artificiul „culturii” au scos la iveală adevărate cercuri de interese care, finanțate cu foarte mulți bani din exterior, urmăresc să căpușeze istoria poporului român. O schemă simplă dar bine organizată cu oameni puși în puncte cheie” sug” milioane de lei de la Statul Român pentru a-și atinge obiectivele.

În prima etapă acţionează o reţea de ONG-uri de patrimoniu, care duc campanii agresive, inclusiv prin litigii, pentru a „salva” respectiva proprietate de la orice alt proiect investiţional, urmează analiza organismelor tehnice ale Ministerelor de profil Mediu sau Cultură, care avizează „planurile de salvare” şi proiectele diverselor firme de casă specializate în restaurare ale aceloraşi experţi – activişti sau colegi ai acestora, pentru ca în final umbrela să fie pusă de USR.

Principalul artizan al aceste mișcări a fost nimeni altul decât șeful INP, Ștefan Bâlici, notează sursa citată.

foto: opiniatransilvana.ro

Scandalul din spatele numirii lui Ștefan Bâlici, legăturile cu Roşia Montană şi George Soros

Clasarea a fost făcută ilegal fără îndeplinirea procedurii de clasare prealabilă, instituind o zonă de protecţie care se suprapune inclusiv peste perimentul minier al companiei de stat Cuprumin SA.

Aparent, demiterea de către Vlad Alexandrescu a fostului șef al INP, Radu-Petre Năstase (RPN), a fost determinată de un scandal cu privire la monumentele de patrimoniu din Roșia Montană. În realitate, motivul destituirii are legătură cu demersurile lui George Soros de sabotare a Proiectului Minier şi cu planurile fundațiilor şi a ONG-urilor din Reţeaua Soros din domeniul patrimoniului de a şifona viitoarele finanțări destinate reabilitării patrimoniului din Roşia Montana.

Ştefan Bâlici este elementul critic în întregul demers al listării Roşiei Montane în UNESCO, slujind atât intereselor de afaceri ale lui George Soros cât şi propriilor sale interese economice şi ale ONG-urilor şi fundaţiilor de patrimoniu afiliate Reţelei Soros prin adjudecarea unor viitoare contracte de proiectare şi execuţie a lucrărilor de restaurare, conservare și protecție din Roșia Montană.

Din acest motiv era nevoie de o persoană de încredere la conducerea INP, iar alegerea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP a fost făcută şi din perspectiva afilierii acestuia la ICOMOS, Balici fiind membru ICOMOS, organism consultativ care analizează dosarele de înscriere şi face propunerile de listare în lista patrimoniului mondial UNESCO.

În fapt, demersurile de listare UNESCO coordonate de către Ştefan Bâlici ar fi adus atingere interesului naţional. După demiterea lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al culturii din 26 Aprilie 2016, Ștefan Bâlici și-a continuat demersul de listare UNESCO început cu Vlad Alexandrescu, fiind sprijinit puternic de către Corina Șuteu, noul ministru al Culturii, membră şi ea a Rețelei Soros.

Potrivit Opinia Transilvană, Corina Şuteu a încălcat legea forțând trimiterea Dosarului Roşia Montana la UNESCO Paris, în nume propriu, în data de 4 ianuarie 2017, dată la care noul Guvern (Grindeanu) fusese deja validat. Documentaţia trimisă la Paris de Corina Şuteu fusese elaborată încă din perioada 2009 – 2010 de către Ştefan Balici prin Asociaţia ARA (aparţinând lui Ștefan Balici).

Demersul lui Ștefan Bâlici pentru intrarea sitului Roșia Montana în UNESCO, criticat inclusiv de ministrul Justiţiei

Acest lucru este deosebit de grav ținând cont de faptul că Guvernul Cioloș, în ultima să ședință de guvern din 29 decembrie 2016, anunțase public faptul că „(…) premierul Cioloș ar putea semna un act pentru depunerea dosarului UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un Guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru”.

Intenţia de depunere a dosarului UNESCO a fost criticată şi de către Ministrul Justiţiei, Raluca Prună. În data de 26 Decembrie 2016, ea atrăgea public atenţia riscului afectării intereselor statului în cazul depunerii dosarului UNESCO postând pe pagina de facebook a Corinei Şuteu următorul mesaj:

„Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”, preciza Raluca Prună.

La acea vreme, mesajul Ralucăi Prună a fost vizibil doar două ore, fiind ulterior şters de Corina Şuteu.

Ce legături ar fi avut Ștefan Bâlici cu reţeaua lui George Soros

Conexiunile dintre Ștefan Balici şi Corina Șuteu au fost asigurate prin intermediul secretarului de Stat, Oana Bogdan. Aceasta a fost numită la Ministerul culturii de către același grup de interese, deşi la acea vreme era un arhitect tânăr şi obscur care locuia în afara ţării şi care aparent activa în cadrul unei societăți de arhitectură din Bruxelles.

Fără experienţă în patrimoniul cultural, Oana Bogdan este cunoscută însă ca apropiată a ONG-urilor din reţeaua Soros şi opozantă a proiectelor industriale din Transilvania (Dracula Park din Sighișoara, Roșia Montană etc.).

Interesul exclusiv al fostului secretar de stat Oana Bogdan pentru depunerea dosarului UNESCO este identic cu cel al lui Ştefan Bâlici, respectiv adjudecarea unor potenţiale viitoare lucrări de restaurare din Roșia Montană.

Intenţia Secretarului de Stat Oana Bogdan rezulta fără echivoc din mesajul pe care aceasta la postat pe pagina sa de Facebook a doua zi după depunerea dosarului UNESCO la Paris, adresându-se „prietenilor” săi cu mesajul: „Mă gândesc că, dacă ne grupăm toţi ca pe vremuri, reuşim să şi facem un proiect, doua, trei în zonă”

Ștefan Bâlici, acuzat de „sifonare” de fonduri publiceâ

Pentru a se asigura controlul total asupra deciziilor din zona patrimoniului naţional Ştefan Balici și Virgil Apostol au fost numiţi şi în conducerea Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice (CNMI).

Astfel, Comisia Națională pentru Monumente Istorice (CNMI) este un organism științific de specialitate, cu rol deliberativ în domeniul protejării monumentelor istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii şi care avizează Lista Monumentelor Istorice întocmită de Institutul Național al Patrimoniului CNMI formulează priorități privind lucrările și măsurile necesare pentru asigurarea protejării monumentelor istorice, indiferent de situația lor juridică și de sursa de finanțare, propune monumente pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural și natural mondial, precum și Lista patrimoniului cultural mondial în pericol, elaborate de UNESCO.

După numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, în data de 24 mai 2016, Corina Șuteu i-a numit pe Ștefan Bâlici, împreună cu Virgil Apostol (asociatul lui Balici în S.C. Atelierul de Arhitectură OPUS și fondator în Asociația ARA) și pe Monica Mărgineanu Cârstoiu (Președinta Asociației ARA) în Comisia Națională pentru Monumente Istorice.

Tot atunci, Ministrul Corina Șuteu i-a numit pe Ștefan Bâlici președinte al Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, iar pe Virgil Apostol Președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr.4 (Constanța/Tulcea).

Astfel, Ştefan Bâlici a preluat controlul alocării fondurilor publice locale, guvernamentale și finanţările UE putându-le direcționa către societăți sau ONG-uri proprii sau ale interpușilor din grupul lor de interese.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din 28.03.2013 interzice membrilor CNMI, a secţiunilor de specialitate sau a comisiilor zonale să desfășoare activități profesionale care se pot constitui în conflict de interese, prevăzând în cuprinsul art.9 (5): „Pentru evitarea conflictelor de interese, pe perioada exercitării mandatului, membrii Comisiei, membrii secţiunilor de specialitate ale acesteia sau cei ai comisiilor zonale nu pot desfăşura activităţi profesionale de pregătire şi/sau elaborare a documentaţiilor supuse avizării Comisiei, secţiunilor de specialitate ale acesteia şi comisiilor zonale din care aceştia fac parte”.
Cu toate acestea, Ștefan Bâlici împreună cu asociatul său Virgil Apostol și-au însușit în folos propriu fonduri publice, prin avizarea și aprobarea unor lucrări de restaurare care au fost atribuite în mod direct societăţii SC Opus Atelier de Arhitectură SRL în care cei doi sunt asociaţi.