STENOGRAME DNA: Schimbul de replici de la CSM dintre şefa ÎCCJ și judecătoarea din cazul Rarinca

DNA a depus la Curtea de Apel București o contestație în anulare în dosarul în care a fost achitată Mariana Rarinca, femeia care a fost acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu.

CAB urmează să judece contestația în anulare pe data de 24 iunie.

DNA invocă în demersul său art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedură penală, respectiv incompatibilitatea judecătorului Risantea Găgescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului ar fi putut fi afectată.

În acest sens, procurorii anticorupție aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind, potrivit unor surse judiciare, schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia ședinței publice a plenului CSM, între șefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, și judecătorul acestei cauze — Risantea Găgescu, care a candidat pentru funcția de judecător la Secția penală a Instanței Supreme, atașând transcrierea și înregistrarea audio-video a interviului.

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Grevă pentru pensii de 25.000 de lei pe lună fără plata contribuţiilor la stat

Aceleași surse au arătat că dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul ce înțelege judecătoarea Risantea Găgescu prin eroare judiciară, discuția plecând de la situații ipotetice. Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară și cazurile de casare, pe care le confundă și creează ideea clară că o soluție de achitare este rezultatul erorii judiciare:

„Stanciu Livia: … Da, asta vă întrebam: ce înțelegeți prin eroare judiciară dvs? Ca să înțeleg și eu…

Găgescu Risantea: Mă scuzați, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greșit.

Stanciu Livia: Sau invers.

Găgescu Risantea: Sau invers — condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situațiile foarte rare. Numai atunci aș face opinie separată…”.

Procurorii mai susțin, precizează sursele citate, că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în cea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentința de achitare, instanța nu s-a mai pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.

La același termen de judecată, procurorul a solicitat efectuarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care și-a schimbat în cursul judecății declarațiile și față de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanță ca neconcludentă cauzei.

Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la același termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, motivat de faptul că potrivit art. 208 alin. 3 Cod penal acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, deși potrivit dispozițiilor citate era necesar a fi citată cu mențiunea dacă înțelege să depună plângere prealabilă.

DNA consideră că prin acestea judecătoarea respectivă s-a antepronunțat și că avea deja formată convingerea cu privire la soluția pe care intenționa să o dispună în cauză.

Mariana Rarinca, femeia acuzată de DNA că a șantajat-o pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a fost achitată săptămâna trecută de judecătorii de la Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă.

Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare.

CITEŞTE ŞI DNA cere anularea deciziei magistraţilor în cazul Marianei Rarinca, femei acuzată de şantajarea şefei ICCJ

Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu, președintele ÎCCJ.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada august/ septembrie 2013 — 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia.

Potrivit DNA, în schimbul nedivulgării către presă a acestor informații, presupus compromițătoare, Mariana Rarinca i-a pretins șefei ÎCCJ suma de 20.000 de euro.

„Amenințările cu divulgarea către presă a unor informații presupus compromițătoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru ‘datorii’ plătite de inculpată în numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. În perioada aprilie 2014 — 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenințări prin intermediul unei convorbiri telefonice și prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromițătoare despre persoana vătămată și familia acesteia”, arăta DNA la 1 iulie.

Procurorii mai susțineau că faptele pe care femeia intenționa să le divulge cu privire la Livia Stanciu și la membrii familiei acesteia sunt imaginare, întrucât nici șefa ÎCCJ, nici soțul ei nu au avut și nu au vreo datorie față de Mariana Rarinca.