În ultima ședință a Birourilor permanente reunite din sesiunea trecută, care a avut loc la 21 decembrie 2015, a fost discutat un document privind metodologia organizării alegerii delegaților la Congresul Românilor de Pretutindeni. Documentul a fost întocmit de Comisiile românilor de pretutindeni din Senat și Camera Deputaților.
Potrivit stenogramei ședinței, președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea a arătat că acest congres se va organiza „pentru prima dată” în istoria țării, la manifestare urmând să participe 300 de delegați, iar banii necesari, 300.000 de euro, fiind asigurați și deja cuprinși în bugetul Camerei Deputaților. Congresul Românilor de Pretutindeni este programat să aibă loc la data de 25 martie.
Subiectul a stârnit o serie de discuții mai aprinse în ședința BPR referitoare la numărul prea mare de comisii parlamentare.
„Spre deosebire de alte parlamente, noi avem două comisii de afaceri europene care au aceleași instrumente și aceleași obligații, și, la fel, avem și la Comisia pentru românii de pretutindeni. (…) În loc să facem o singură comisie pentru afaceri europene și o singură comisie care să se ocupe de românii din afara granițelor țării așa cum ar trebui, în schimb avem o Comisie UNESCO care nu face nimic, pe care am făcut-o pentru o persoană acum vreo zece ani și care a rămas așa, fiind singurul Parlament din lume în acest fel, toate atribuțiile fiind pe Guvern în materia UNESCO, nefiind legată de activitatea parlamentară, dar noi am rămas cu ea, pentru că nu există voință din partea liderilor grupurilor parlamentare. Eu spun de doi ani de zile: noi avem o Comisie pentru revoluționari, care nu mai are obiectul activității, dar noi o păstrăm la 26 de ani de la Revoluție„, a declarat Zgonea în ședința Birourilor permanente, potrivit stenogramei citate.
El a adăugat că a propus liderilor grupurilor parlamentare ca, atunci când va exista voință politică, să se restrângă activitatea comisiilor menționate.
„În ceea ce privește Comisia pentru revoluționari, vă spun cu sinceritate că m-am uitat pe ultimele ordonanțe și la „atribuțiile comisiei” și comisia nu mai are nici un atribut, decât că comisia este chemată în judecată pentru fapte și acțiuni care au fost acum circa zece ani, când s-a suplimentat numărul de revoluționari. Este obligația Comitetului liderilor (n.r. de grupuri parlamentare) să facă propunerile, eu doar vă ridic această problemă și vă aduc la cunoștință că la 26 de ani de la Revoluție noi mai facem ceva ce nu mai avem în atribuții. Putem să facem altceva — o subcomisie, dar nu o comisie permanentă„, a mai menționat Valeriu Zgonea.
La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a adăugat ironic că unele comisii se pot desființa, „dar ar fi păcat pentru că unii își pierd pozițiile”.