În opinia lui Stolojan, USL putea să negocieze acest acord „într-o situaţie relaxantă, mult mai avantajoasă pentru România”.
„Se invocă din nou în mod laş acordul cu FMI şi cu Comisia Europeană ca fiind forţa care a determinat Guvernul să propună noi impozite şi taxe, nu să le crească pe cele existente. Aş vrea să precizez un lucru care nu se prea discută de către Guvern în aceste zile: România, situaţia economică, nu a cerut un acord cu FMI, aşa cum a fost situaţia în 2009, când România nu a avut nicio altă şansă de a supravieţui decât un acord cu FMI şi cu Comisia Europeană, un împrumut de 20 de miliarde care să salveze România de la un eşec total, respectiv de la o situaţie în care guvernul nu mai putea împrumuta atunci pe nicio piaţă financiară internaţională la un cost rezonabil, iar rezervele internaţionale în valută ale României erau mai mici decât datoria externă pe termen scurt a României făcută de sectorul privat şi de sectorul public”, a arătat Stolojan.
El a aprecizat că în acea situaţie România nu a avut altă opţiune decât aceea de a apela la un acord cu FMI şi cu Comisia Europeană.
„Astăzi însă, România nu se află în stare de dezechilibre economice financiare care să oblige să facă un acord cu FMI. Dimpotrivă, a fost dorinţa acestui guvern de a încheia un acord cu FMI şi cu Comisia Europeană, un acord de tip preventiv, deci în care nu luăm niciun ban, un acord care este justificat de necesitatea de a întări credibilitatea României pe pieţele financiare interne şi internaţionale, ceea ce înseamnă costuri mai mici pentru datoria externă şi datoria publică a României şi în acelaşi timp posibilitatea de a beneficia de prevederea reglementărilor europene pentru următorii doi ani 2014-2015 ca toate statele membre ale UE care au acordul de asistenţă financiară de tip preventiv să beneficieze de o creştere a cotei de co-finanţare a investitorilor din fonduri europene”, a mai spus Stolojan.