Străinii vor putea cumpăra maxim 50 de hectare de teren agricol. Ce condiţii trebuie să îndeplinească

Proiectul modifică legislația în vigoare pornind de la constatarea că, în cei 7 ani de la liberalizare a pieței funciare, România a devenit unul dintre statele europene care a vândut cel mai mult pământ cetățenilor străini.

În vara acestui an, Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în Guvernul Boc și fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, afirma că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții și că România trebuia să fie mai atentă la Legea privind achizițiile de terenuri agricole, impunând anumite cerințe, scrie profit.ro.

Legislația actuală stabilește că străinii, cetățeni ai unui stat membru al UE, apatrizi cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislația unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru cetățenii români și pentru persoanele juridice române.

Propunerea legislativă care va intra în dezbaterea parlamentarilor prevede însă că, în cazul terenurilor agricole, pădurilor și a celor forestiere, este necesară îndeplinirea și a altor condiții.

Alte articole

Se dă startul pentru unul dintre cele mai mari proiecte din istoria Capitalei: linia metropolitană care unește Bucureștiul de Ilfov

Makaveli s-a reapucat de școală de când e consilier parlamentar. Câte clase are controversatul tiktoker

„Cetățeanul străin, apatridul și persoana juridică aparținând statelor terțe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul țării noastre, în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, în limita a 50 hectare”, stabilește proiectul.

De posibilitatea cumpărării terenurilor agricole, în limita celor 50 de hectare, vor putea beneficia persoanele fizice sau juridice din statele membre pe al căror teritoriu astfel de terenuri pot fi deținute și de către cetățenii români, precum și străinii care, în cazul persoanelor fizice, sunt căsătoriți cu un cetățean român.

În cazul în care proiectul va fi aprobat în această formă, noile reguli vor fi aplicate la 3 ani de publicarea în Monitorul Oficial, mai puțin o prevedere specială, care va intra în vigoare imediat și prin care este suspendat 3 ani, deci până la intrarea în vigoare a noii legi, dreptul cetățenilor străini de a deveni, ca persoane fizice sau prin firme, proprietari asupra terenurilor agricole.

O dată cu intrarea în vigoare a noilor reguli, străinii care devin proprietari ai terenurilor agricole nu pot schimba destinația acestora o perioadă de 15 ani.

Proiectul se inspiră din legislația altor state europene, amintind că una dintre condițiile pe care un român trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren agricol în Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau Slovacia este de a fi căsătorit cu un cetățean al acestui stat.

Ministerul Agriculturii a anunțat, în urmă cu câteva luni, că lucrează la un proiect asemănător, pe care ar fi urmat să îl pună în dezbatere publică, însă până în prezent nu a avansat niciun proiect. Recent, premierul Dacian Cioloș arăta însă că este posibil ca noul cadru legal în domeniu să fie promovat prin intermediul Parlamentului.