STRATEGIA EDUCAŢIEI până în 2020: Cum vor autorităţile să îmbunătăţească învăţământul din România

Ţintele strategice, potrivit proiectului Ministerului Educaţiei, presupun ca până în anul 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții şi tot până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%.

De asemenea, până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin 40%.

Strategia educaţiei mai are ca obiective scăderea abandonului școlar timpuriu, care ar trebui să ajungă sub 10%, iar cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

Tot până în 2020, proporția de absolvenți angajați (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani), care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82% (comparativ cu 76,5 % în 2010).

Alte articole

Când vor avea loc examenele de Evaluare Națională 2025 și Bacalaureat 2025. Ministerul Educației a publicat calendarul

Bacalaureat 2024, sesiunea de toamnă: Peste 33.600 de candidaţi s-au înscris la re-examinare. Examenul, supravegheat video şi audio

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2014-2020 se axează pe trei priorități: creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pe baza acestor priorități, strategia definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

• rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să ajungă la cel puțin 75%
• alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare
• obiectivul „20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990
• reducerea ratei abandonului școlar timpuriu la maximum 10% și creșterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare la cel puțin 40%10 în 2020
• reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie

Autoritățile își propun ca rata abandonului şcolar timpuriu să se reducă de la 17,3%, cât era în 2013, la 10%, în 2020. Rata abandonului școlar timpuriu este una dintre cele mai ridicate din Europa.

În Strategia educaţiei şi formării profesionale sunt identificate câteva probleme cu care se confruntă România la capitolul învăţământ:

• România continuă să se situeaze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media europeană, în aceași an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.
• Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior, rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenților de învățământ superior. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educație, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.
• Pe ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (față de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, propusă la nivel național pentru anul 2020.
• Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (LLL) a fost, în 2013, de 2,0%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de România pentru 2020.