Strategia Naţională de Apărare a Ţării, aprobată în Parlament. Ce prevede documentul

Documentul este structurat pe cinci capitole: ‘România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională’; ‘Interese şi obiective naţionale de securitate’; ‘Evaluarea mediului internaţional de securitate’; ‘Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi’; ‘Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României’.

În cadrul primului capitol este reprezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi la parteneriatul strategic cu SUA. Totodată, este subliniată necesitatea consolidării rezilienţei statale în faţa ameninţărilor şi a evoluţiilor mediului de securitate internaţional, astfel încât să fie asigurate securitatea şi prosperitatea cetăţenilor români.

Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare.

Al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. „În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate naţională”, spune raportul comun al comisiilor de specialitate.

Alte articole

Rusia susține că nu a cerut SUA retragerea trupelor NATO din Europa de Est

Marcel Ciolacu, despre riscurile privind securitatea țării: ”România nu are nici cel mai mic motiv de îngrijorare. Suntem membri NATO” / Despre criticile aduse de JD Vance: ”O să încercăm să facem cât mai multe lămuriri”

Citeşte şi: Sondaj IMAS iunie 2020: PNL creşte, iar PSD scade în intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare

Al patrulea capitol al strategiei detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. În cadrul ameninţărilor sunt menţionate criza economică cauzată de pandemia de SARS-CoV 2, consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influenţă în spaţiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe pieţele energetice, interferenţe şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional. În rândul riscurilor sunt cuprinse tentaţia iliberală, evoluţia eurasiatică şi a Republicii Moldova, stagnarea extinderii UE în Balcanii de Vest fenomenul terorist, tendinţa de destructurare a multilateralismului, absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, infrastructura precară, declinul demografic, corupţia, gestionarea cu dificultate a fondurilor europene, criminalitatea transfrontalieră, utilizarea şi furnizarea noilor tehnologii, operaţiuni ofensive cu caracter hibrid.

Ultimul capitol al strategiei abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională de sănătate, socială şi demografică. De asemenea, este subliniată dependenţa funcţionalităţii sistemului naţional de securitate de relaţionarea şi colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcţiilor de acţiune cu obiectivele naţionale de securitate, din perspectiva ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, ca esenţă a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

În finalul documentului se menţionează faptul că o condiţie necesară pentru operaţionalizarea strategiei o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit să contribuie la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, considerând că documentul nu statuează corupţia la nivel de prioritate a statului român.

„PNL şi PSD încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupţiei. Noi, de la USR, nu suntem de acord. Aceasta luptă nu a fost perfectă (…), dar cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue. Strategia Naţională de Apărare are multe aspecte pozitive. (…) Considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie în mod explicit lupta împotriva corupţiei. Şi să nu va gândiţi doar la câţiva politicieni certaţi cu legea, ci la consecinţele mult mai grave ale acestui flagel. (…) Corupţia a fost şi a rămas una dintre principalele vulnerabilităţi la adresa securităţii României şi la adresa românilor şi continuă să fie prezentă în viaţa de zi cu zi a românilor, dar mai ales la cele mai înalte niveluri din statul român. Acest lucru este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, rapoartele MCV, GRECO, de declaraţiile Comisiei de la Veneţia”, a argumentat deputatul USR Stanciu Viziteu.

Senatoarea PSD Gabriela Creţu a criticat faptul că Parlamentul nu a amendat strategia, mai ales că instituţiile publice responsabile de implementarea acesteia sunt sub control parlamentar.

„Parlamentul nu a depus nici măcar amendamente sau nu i s-a permis să depună amendamente. Ca urmare, ori se autoreglementează aceste instituţii şi nu mai sunt sub control democratic, adică sunt stat în stat, ori am decis să supunem votului democratic instaurarea dictaturii instituţiilor de forţă. (…) Măcar separarea puterilor în stat ar trebui să funcţioneze”, a spus Gabriela Creţu.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele Consiliului European despre bugetul UE. Domeniile pentru care a cerut mai multe fonduri