Strategia PSD-PNL-UDMR pentru Mediu

Mai mult, în programul de guvernare e precizat faptul că cetățenii vor avea acces pietonal și cu bicicleta în toate pădurile, că se vor înființa centre de primire a școlarilor în pădure și că vor fi plantați arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane.

Iată ce prevede programul de guvernare PSD-PNL-UDMR pentru Mediu:

Guvernul PSD-PNL-UDMR își propune o tranziție echitabilă în domeniul mediului și schimbărilor climatice, orașe mai curate, un grad cât mai mare de reciclare a deșeurilor, identificarea și utilizarea de noi surse de energie regenerabilă, protejarea patrimoniului natural și implementarea unei economii circulare performante;
Reducerea TVA pentru deșeurile colectate selectiv;
Elabora și adoptarea unei Legi privind protecția climei în România, care să fie în acord cu Legea europeană a climei;
Transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu și climă, cu o importantă componentă de atragere și valorificare a fondurilor europene în materie;
Crearea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă, care să fundamenteze științific politicile naționale privind clima și mediu și să urmărească aplicarea lor corespunzătoare;
Asigurarea transparenței datelor privind calitatea apei, aerului şi solului;
Facilitarea educației ecologice pentru a promovara măsurile de protecție a mediului și a adresa probleme de schimbări climatice în școli și în afara lor;
Acces public al cetăţenilor pietonal şi cu bicicleta în toate tipurile de păduri;
Definirea ca prioritate strategică a luptei împotriva exploatărilor ilegale de masă lemnoasă.
Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase transportate pe drumurile publice;
Sistem compensatoriu acordat proprietarilor de păduri pentru pierderi suferite în urma constrângerilor de mediu, în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate;
Plantarea a 56.000 ha terenuri forestiere și 315 ha păduri urbane. Bugetul alocat este de 630 de milioane de Euro;
Înființarea/modernizarea a 90 de pepiniere forestiere;
Îmbunătăţirea sistemului informatic integrat SUMAL;
Înființarea de servicii specifice de implementare al PNRR la nivelul Gărzilor forestiere;
Digitalizarea activităților Gărzii Forestiere Naționale;
Înființarea de centre de primire a școlarilor în pădure transformarea și dezvoltarea unor cabane silvice în centre ”Școala în pădure”;
Dezvoltarea unui portal şi a rețelei naționale de monitorizare a calității apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calității apelor bazat pe principiile enunțate de directivele europene;
Protejarea albiilor râurilor şi combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluțiilor digitale inteligente;
Punerea în siguranţă a localităţilor şi a locuinţeleor aflate în zone de risc prin îndiguire, creare de poldere nepermanente şi reabilitarea, modernizarea sistemelor de baraje existente;
Reducerea cu cel puțin 75% a cantității deșeurilor care ajung în depozitele de deșeuri conforme, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025;
Dezvoltarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje;
Înfiinţarea de depozite pentru deşeurile din construcţii;
Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului;
Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban;
Achiziţionarea de infrastructură electrică de transport în comun;
Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului sau a companiilor private;
Reconversia zonelor monoindustriale (miniere) închise, în zone turistice.
Implementarea și aplicarea rapidă și completă a prevederilor Regulamentului Reach și a altor acte normative europene privind managementul chimicalelor;
Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană – 30 % arii protejate şi 10 % strict protejate pana în 2030
Creşterea graduală a nivelului de non-intervenţie în parcurile naţionale şi naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% – început în 2021, finalizarea în 2024;
Realizarea inventarului național de specii alohtone invazive – termen 2022;
Elaborarea unei strategii naționale de combatere a speciilor alohtone invazive cu potențial risc pentru sănătate publică și pentru biodiversitate, cum ar fi Ambrosia artemisiifolia – termen 2023;
Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030;
Implementarea unui sistem obiectiv de evaluare și compensare a pagubelor produse de animalele sălbatice în agricultură în vederea conservării speciilor vulnerabile, creșterii gradului de acceptanță socială și asigurării coexistenței omului cu aceste specii;
Demararea, în primăvara anului 2022, a programului de evaluare cantitativă și calitativă a populației de urs brun din România. Adaptarea și implementarea măsurilor din Planul de acțiune;
Plata, fără întârziere, a despăgubirilor în cazul pagubelor provocate de speciile strict protejate.
modelarea circulației apei și a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucție ecologică și decolmatare;
Programul RABLA Clasic, RABLA Plus şi RABLA Plus pentru U.A.T.-uri – introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor şi simplificarea procesului de depunere şi accelerarea procesului de evaluare. Suplimentarea continuă a bugetelor în funcție de solicitările beneficiarilor; asigurarea unei predictibilități multianuale;
Acordarea de granturi de până la 90% (inclusiv din FE si PNRR) pentru constructia de parcuri fotovoltaice, care sa asigure consumul propriu de electricitate, primariilor si consiliilor judetene, consumul din scoli, spitale, statii de tratare si epurare a apei, iluminat public fiind prioritare.
Rabla pentru Electrocasnice – programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse.
Mobilitate ecologică, piste de bicicletă – lansarea celui mai ambițios program de dezvoltare a infrastructurii velo. Asigurarea unui buget de cel puțin 500 milioane lei pentru perioada 2022-2024. Lansarea primului apel de proiecte în 2021.