„În momentul de faţă putem spune că în ceea ce priveşte etiologia cirozelor hepatice, putem vorbi de o etiologie generată de virusul hepatic C cam în 60% din cazuri, cu variaţii mici, iar virusul hepatitic B de sine stătător se face şi el responsabil de circa 20% la pacienţi născuţi înainte de 1996, când a început vaccinarea nou-născuţilor în România. În momentul de faţă în domeniul hepatitelor cronice virale putem spune că am ajuns în faza în care avem o astfel de boală care poate fi tratată şi vindecată. Se vorbeşte din ce în ce mai mult de vindecarea funcţională, această vindecare funcţională face apanajul infecţiei cu virusul hepatic B, dar din ce în ce mai mult începe să facă apanajul şi pacienţilor infectaţi cu HIV. Deci avem o boală generată de infecţia cu virus hepatic C care este vindecabilă în momentul de faţă. Studiile la nivelul internaţional, care sunt studii de fază trei, arată că putem să vindecăm până la aproape de 100% aceşti pacienţi. Nici virusul nu a stat degeaba şi am descoperit care mutaţii ale lui sălbatice care ne pun în situaţia de a face un prescreening înainte de începerea tratamentului în aşa fel încât să ştim exact ce dăm pacientului, pe ce perioadă şi cu ce rezultate”, a declarat Streinu-Cercel.
El a recomandat persoanelor născute înainte de 1989 care au suferit intervenţii chirurgicale şi au primit produse de sânge să se verifice pentru virusul hepatitei B şi C „pentru că în acea vreme nu se ştia de acest virus şi sângele nu era testat nici în România şi nici în alte ţări ale lumii”, scrie Agerpres.
„Virusul hepatitic C, cel puţin, îmbracă cam trei aspecte evolutive, un aspect de 5-10 ani, un alt aspect sub 30 de ani şi un alt aspect de peste 30 de ani. Cei care sunt cu acest aspect de peste 30 de ani evident fac parte din categoria acelor persoane cu an de naştere înainte de 1989„, a arătat Streinu-Cercel.
Potrivit medicului, orice persoană ar trebui să îşi facă o evaluare generală a stării de sănătate odată la cinci ani dacă a avut un comportament cu posibil risc.
„Orice persoană ar trebui să ştie că odată la cinci ani ar fi bine să îşi facă o evaluare şi cardiologică şi pulmonară şi digestivă şi să îşi facă o serie de teste, să se caute de HIV, hepatită B şi hepatită C, mai ales dacă persoana respectivă ştie care un comportament posibil la risc – adică tatuaje, piercinguri, nu a utilizat prezervativul la contact sexual întâmplător. Dacă face acest control odată la cinci ani există şansa să descopere în faşă o astfel de infecţie şi duce la o vindecare în proporţie destul de mare, până la 100%”, a mai explicat manager general al INBI „Prof. Dr. Matei Balş”.
În privinţa tratamentelor, el a explicat că sunt spitale în Bucureşti, dar şi la Timişoara sau Iaşi, care au echipamente performante.
„La nivelul testelor non-invazive vorbim de Fibromax sau Fibroscan care sunt în foarte multe centre universitare. La Balş avem o serie de particularităţi din punct de vedere al echipamentelor pe care am reuşit să le aducem în dotare şi care evident au o acurateţe mult mai mare. O parte din echipamente sunt folosite în scop de cercetare, dar o parte sunt folosite în scop de diagnostic, stadializare şi monitorizare a pacienţilor. Timişoara mai are astfel de echipamente, la Iaşi mai există o serie de echipamente care sunt de nivelul celor de aici”, a afirmat doctorul.
El a mai adăugat că Registrul naţional pentru infecţii virale cu virusuri hepatitice este gata. „Pe 15 aprilie sperăm să începem probele în aşa fel încât el să poată fi utilizat de orice medic”, a conchis Streinu-Cercel.
Fundaţia „Prof. Dr. Matei Balş” şi Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat vineri workshopul media „Virusul tăcut VHC – între riscuri, deficienţe şi mituri”.
Citeşte şi Hepatita A, boala mâinilor murdare. Ce trebuie să ştii despre virusul hepatic A