Alexandru trăiește în condiții greu de imaginat, în comuna Lețcani. Stă într-o cameră din chirpici care stă să cadă pe el. Are un pat și o sobă. Nu există frigider, mâncarea o ține pe jos ca să nu se strice, iar lemnele le aduce de la gunoaie sau din împrejurimi, pentru că nu are bani să le cumpere. Din puținii bani pe care-i are din pensia de handicap îi cumpără mâncare și lui Codiță, patrupedul care îi stă alături.
„Trăiesc în sărăcia mea, dar nu mă plâng, pentru asta mi-a dat Dumnezeu să duc. Mi-a dat și un cățel, Codiță, îl iubesc foarte mult și nu știu ce m-aș face fără el. Am suferit mult când am văzut că zace pe jos, l-a călcat o mașină și am crezut că-l pierd. L-am luat și am fugit cu el în brațe la un vecin, un domn căruia îi mulțumesc din suflet, l-a dus la veterinar, sper să-și revină. I-am cumpărat hăinuțe ca să nu-i fie frig, unele i le-am făcut eu. Este Codiță al meu, l-am crescut de când era mic și nu e rău, latră doar când vede un străin, mă apără”, a mărturisit, cu lacrimi în ochi, Alexandru Codreanu, pentru BZI.ro.
Alexandru a ajuns să trăiască în condiții greu de imaginat după ce soția l-a părăsit în urmă cu mai mulți ani. S-a îmbolnăvit și nu mai putea să muncească. A fost operat de hernie de disc de două ori, iar pentru că nu s-a oprit, condiția fizică s-a degradat și acum i-ar fi imposibil să mai lucreze. Cu toate acestea, așa cum poate, încearcă să-și ridice o căsuță, o cameră, unde să aibă condiții mai bune. Își dorește foarte mult să aibă curent electric, pentru că în prezent stă la lumina unui far care se încarcă la soare.
„Am muncit ca vânzător de presă în Podu Roș, timp de patru ani, a fost primul meu loc de muncă, eram tânăr. Împreună cu soția am cumpărat și o cameră de cămin la Iași, am dat mulți bani atunci, părea totul bine, părea că ne realizăm și că ne facem un loc al nostru, doar că era o țeapă. Ne-au dat afară de acolo, iar în anul 2006 am rămas pe drumuri. Atunci am hotărât să plecăm în străinătate.
Am muncit în agricultură, în Italia, timp de 7 ani. Acolo m-am îmbolnăvit, am venit acasă, m-am operat de hernie de disc și imediat am plecat din nou la muncă. Aveam nevoie de bani, pentru că ne doream să ne facem o casă în țară. A fost foarte rău că am plecat, am tras dureri mari și m-am întors din nou în țară, unde am fost operat a doua oară de hernie de disc. Soția m-a lăsat, am rugat-o să-mi mai trimită bănuți pentru că, până să-mi facă pensia de handicap, nu aveam niciun leu. Și-a refăcut viața în Italia, asta este de acum”, a spus Alexandru Codreanu.
Citește și: Pensii 2024. Cine sunt românii care vor primi dublu pe card la pensie din septembrie
Ceea ce l-a pus la pământ a fost un lipom, o formațiune tumorală benignă care i-a crescut la nivelul scalpului, ce i-a afectat vederea. Bărbatul a fost operat, însă mai are momente când îl doare capul.
„Acum 11 ani, m-am întors definitiv, pentru că aveam o tumoră malignă care mi-a crescut pe cap. M-am operat, însă durerile de cap nu au încetat și cu un ochi nu văd bine. Nu am mai putut să muncesc și din puținul pe care-l aveam strâns mi-am improvizat o cameră, unde stau acum. N-am reușit să fac mai mult pentru că nu aveam bani, nici să mă angajez din cauza bolii. Uite-mă acum, nu am nimic, cel mai mare ajutor al meu a fost primarul care mi-a dat această bucățică de pământ în Lețcani. Încerc să-mi ridic o căsuță în spate, unde să am condiții, să mă spăl, să am lumină. Strictul necesar, dar îmi este foarte greu”, mai spune Alexandru.
Cei care vor să-l ajute pe Alexandru pot să doneze bani în contul:
BANCA TRANSILVANIA
IBAN: RO61BTRLRONCRT0CF8774101
Beneficiar: Alexandru Codreanu
COD SWIFT: BTRLRO22