Scandalul cărnii alterate: 14% dintre români nu mai mănâncă pui din comerţ, potrivit unui studiu

O treime dintre participanţii la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui, spun realizatorii cercetării.

Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulţi dintre respondenţi, în primul rând prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerţ (43%) şi sporirea atenţiei la cumpărături (26%), se mai precizează într-un comunicat al Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

CITEŞTE ŞI: Cum preparăm CARNEA DE PUI ca să evităm ÎMBOLNĂVIREA

Asta ar înseamna, raportat la totalul respondenţilor, că aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerţ, după declanşarea scandalului cărnii alterate.

Alte articole

Leguma care îngrașă mai mult decât unele tipuri de carne. Câte calorii sunt într-o sută de grame

Investiţia de milioane de euro care transformă economia din nord-estul României. Se fac angajări pe banda rulantă

De asemenea, alte 26 de procente din totalul celor care susţin că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui spun că, de la începerea scandalului, sunt mai atenţi la cumpărături.

Potrivit sursei citate, studiul a evaluat deopotrivă percepţia românilor despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, dar şi comportamentele de consum alimentar şi gradul de informare cu privire la siguranţa alimentară.

Astfel, arată realizatorii studiului, românii sunt informaţi şi interesaţi cu privire la evenimentele legate de siguranţa alimentară şi se declară atenţi la etichetarea produselor pe care le consumă.

Cercetarea arată că aproape nouă din zece respondenţi (87 la sută) au auzit despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, însă doar nouă procente cunosc numele producătorului cărnii, respectiv Avicola Călăraşi, iar 13 la sută spun că este un producător din Călăraşi. Dintre cei intervievaţi, 67 la sută nu cunosc producătorul.

Din totalul celor care au auzit de Avicola Călăraşi, peste 40 la sută au consumat produse ale acestui producător, iar gradul de încredere în acestea este mai degrabă scăzut, cel mai probabil recentele evenimente fiind cele care stau la baza acestor rezultate, arată IRES.

Totodată, 53 la sută dintre respondenţii care au auzit de Avicola Călăraşi spun că au puţină şi foarte puţină încredere în produsele din carne de pui ale acestui producător, iar 28 la sută au încredere multă şi foarte multă.

În acelaşi context, peste jumătate dintre cei intervievaţi (57 la sută) consideră că autorităţile statului au acţionat suficient de rapid pentru confiscarea cărnii de pui alterate, iar o treime însă nu împărtăşesc această opinie şi cred că nu s-a acţionat rapid.

Peste jumătate dintre participanţii la studiul IRES care au auzit de scandalul cărnii de pui alterate cred că nivelul riscului în urma acestui eveniment este mai mic decât cel existent în cazul evenimentelor legate de gripa aviară din 2009, se mai precizează în comunicatul privind această cercetare.

Realizatorii studiului mai spun că, în România, consumul de carne de pui este foarte ridicat. Astfel, 97 la sută dintre participanţii la studiu mănâncă acest tip de carne, şase din zece români o consumă de câteva ori pe săptămână, în timp ce un român din zece o consumă zilnic.

Peste o treime dintre consumatori spun că îşi cresc sau îşi sacrifică singuri păsările, în timp ce 60 la sută o cumpără de la diferiţi furnizori. Astfel, unul din trei respondenţi îşi procură carnea de pui din supermarket sau hypermarket, iar unul din cinci români o cumpără din magazine specializate. Pentru cinci la sută dintre respondenţi, procurarea cărnii de pui se face „la întâmplare”, conform studiului IRES.

Pe de altă parte, sondajul a avut în vedere interesul cu privire la siguranţa alimentară.

Potrivit sursei citate, peste jumătate dintre participanţii la studiu declară că au puţină sau foarte puţină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România.

Totodată, peste 60 la sută dintre respondenţi susţin că, atunci când cumpără un produs, îi studiază eticheta, pentru a se informa cu privire la ceea ce conţine acesta.

În ceea ce priveşte îngrijorările legate de posibilitatea producerii unor epidemii care să aibă la bază viruşi transmisibili prin alimente, cea legată boala vacii nebune este cea care trezeşte cele mai puţine îngrijorări, în timp ce o epidemie de salmonella este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe români.

Studiul a fost realizat, în perioada 5-6 noiembrie, pe un eșantion de 1.493 de persoane în vârstă de cel puţin 18 ani.

Respondenţii au fost chestionaţi prin interviuri telefonice, iar eroarea maximă tolerată a cercetării este de ± 2,5%.

Preşedintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu a declarat, miercuri, că peste 65 de tone de carne de la Avicola Călăraşi au fost retrase de la vânzare începând din 30 octombrie, iar 22,4 tone au fost distruse însă nu există motive de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei după ce în 30 octombrie, tot Mănăstireanu declara că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat în urma informaţiilor privind livrarea de carne de pui alterată de către Avicola Călăraşi, la „un lanţ de supermarket-uri”, destinatar fiind Selgros, conform informaţiilor anchetatorilor din dosarul evaziunii de peste 50 de milioane de euro.

Mănăstireanu spunea că au fost începute verificări în toată ţara în lanţul de supermarket-uri şi că managementul acestuia a decis să retragă de la vânzare toate loturile provenind de la Avicola Călăraşi.

Compania Selgros a informat, în acelaşi context, că în septembrie a refuzat în mai multe magazine livrări de la furnizorul Avicola Călăraşi din cauza aspectului şi a calităţii necorespunzătoare.

Administratorul Avicola Călăraşi, Orlando Daher, cercetat în dosarul evaziunii de peste 50 de milioane euro, susţine că suspiciunea de salmonella din septembrie nu s-a confirmat, carnea fiind atunci „pusă în consum”, şi a adăugat că situaţia creată acum „provoacă pierderi care vor duce la faliment”.

Orlando Daher este cercetat în dosarul evaziunii de peste 50 de milioane de euro, el primind interdicţia de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile. În acest dosar au fost arestate 16 persoane, între care procurorul Angela Nicolae, fiul acesteia, Daniel Nicolae, liderul grupării evazioniste, Moubarak Mahmoud Sleiman, şi funcţionarul ANAF Antonio Burlacu.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale în acest dosar, reţelele de firmă fantomă constituite de Moubarak Mahmoud Sleiman au fost utilizate în favoarea unor beneficiari precum Avicola Mihăileşti SRL, Avicola Crevedia SA, Avicola Tărtăşeşti SA, Avicola Călăraşi SA, Palrom Inter SRL, Palrom SRL, Lacto Food SRL, Lactmar SRL, Atifco Internaţional SRL, Caliprix International SRL şi Carmistin SRL, controlate de membri ai grupării.

Mai mult, potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpaţii din dosar, Orlando Daher, a dispus reambalarea unor cantităţi importante de pui grill, de ordinul zecilor de tone, returnate din hypermarket. Astfel el i-a cerut adminstratorului unei firme care presta servicii către SC Avicola Călăraşi SA să îl ajute să găsească o soluţie prin care se pot reambala cantităţi de pui, fără ca activitatea să fie supravegheată sau verificată de persoane specializate, respectiv de medici veterinari.