Studiu: 55% dintre români sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber

Studiul arată că românii îşi doresc să aibă mai mult timp liber în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii.

”Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber. În acest timp, România trece printr-o criză pe piaţa muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite”, se arată în studiu.

Totodată, cea mai puternică tendinţă, recunoscută de 65% dintre români, este dorinţa de a-şi încetini ritmul alert al vieţii, în condiţiile în care oamenii vor să îşi recupereze timpul liber şi caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Astfel, românii nu mai vor să lucreze peste program sau în weekend şi simt că ziua este prea scurtă pentru ceea ce vor să facă. Totodată, românii caută din ce în ce mai mult liniştea din afara tehnologiei şi autenticitatea în relaţiile inter-umane.

”De aceea, 37% dintre români deja îşi limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza şi în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependenţă şi care ne face adesea să irosim timpul”, se arată în studiu.

Alte articole

3.400 de euro pe lună pentru românii din Diaspora. Cum se aplică ajutorul imens oferit de stat

Noi zile libere pentru o anumită categorie de români. Condițiile care trebuie îndeplinite

În schimb, românii vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult şi să stea în natură – tendinţă confirmată de peste 61% dintre subiecţi. Studiul mai arată şi nevoia de a face lucruri mai importante.

”3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânşi. Mulţi dintre ei sunt tineri şi copii şi aleg voluntariatul pentru acţiuni de reciclare şi protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovaţi dacă nu fac nimic pentru asta”, se arată în studiu.

În plus, 6 din 10 români recunosc dorinţa de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume.

”Pe Facebook sau în stradă, oamenii au învăţat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalţi şi să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel îşi pot schimba viaţa în bine. Românii şi-au dat seama că şi cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză”, se arată în comunicat.

În plus, 41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii.

”Potrivit declaraţiilor acestora, nu le mai este ruşine că sunt români şi consideră că identitatea naţională a câştigat reputaţie şi devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală şi cumpără produse româneşti doar din acest motiv”, se arată în studiu.

Totodată, românii nu mai trăiesc după standarde tradiţionale, ci aşa cum îşi doresc ei. Astfel, se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii şi aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi.

”O puternică tendinţă, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinereşte indiferent de vârstă sau situaţia socială. Astfel, tot mai mulţi vârstnici îşi prelungesc viaţa activă, angajându-se chiar şi la 70 de ani, intră pe internet şi au conturi de facebook, fac sport şi pleacă în vacanţe”, se arată în comunicat.

Referitor la relaţiile între sexe, rolurile femeilor şi ale bărbaţilor se redefinesc, tendinţă confirmată de 56% dintre români.

”Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activităţi care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbaţii îşi iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei”, se arată în comunicat.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulţi oameni care investesc în auto-îmbunătăţire.

”Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să înveţe japoneză din proprie iniţiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate şi a rămâne importanţi pentru cei din jur”, se arată în raport.