Rezultatele studiului arata ca zonele unde ninge putin sau aproape deloc reprezinta 44 % din teritoriul tarii in perioada 2005-2007, comparativ cu 36 % in deceniul 1995 si 2005.
Aceasta diferenta implica o crestere cu 5.200 kilometri patrati a suprafetei unde se poate afirma cu certitudine ca zapada este o raritate, potrivit acestei investigatii realizate in colaborare cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), potrivit ziare.com.
Preocupa nu doar faptul ca zapada este in proces de disparitie la altitudine joasa, ci si ca este tot mai putina la altitudini mari precum in muntii Alpi sau in masivul Jura.
Zonele asa-numite „vesnic ninse”, unde probabilitatea caderii de ninsori este de intre 80 si 100%, acoperea 27% din teritoriul Elvetiei in perioada 1995-2005, in prezent acopera doar 23%, reprezentand o pierdere de 2.100 kilometri patrati.
Rezultatele obtinute se bazeaza pe o analiza preliminara a 22 de ani de date culese de satelitii care acopera intregul teritoriu al Elvetiei. „Am inmagazinat echivalentul a 6.500 de imagini care acopera 34 de ani, fapt datorat unei politici a datelor deschise”, a declarat Gregory Giuliani, expert in mediul inconjurator si participant la studiu, potrivit ziare.com.
Intr-un comunicat, Universitatea din Geneva informeaza ca datele pot fi accesate liber pe site-ul swissdatacube.org, care dispune de un vizualizator (viewer) care face posibila compararea datelor din zonele specifice ale Elvetiei in diferite epoci.
„Tinand cont de sensibilitatea zapezii la schimbarile climatice, este clar ca exista o legatura cu incalzirea globala”, a declarat AFP, Gregory Giuliani. Elvetia este foarte preocupata de fenomenul incalzirii globale, noteaza expertul.
Efectele incalzirii planetare sunt deja perceptibile in aceasta tara: topirea ghetarilor, recrudescenta a perioadelor de seceta si episoade mai frecvente de canicula.