Studiu: Ameninţările la adresa jurnaliştilor sunt la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. Ce se întâmplă în România

Un declin substanţial în capacitatea jurnaliştilor de a-şi face meseria a fost remarcat în Yemen, Burundi, România, Zanzibar şi Turcia, ţară în care reporterii au recunoscut în particular că se abţin să scrie despre preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, din teama de justiţie.

Apariţia tot mai multor guverne autoritare şi ameninţarea cenzurii au crescut presiunea asupra reporterilor la nivel global, conform organizaţiei, care a afirmă că 326 de jurnalişti au fost trimişi la închisoare din cauza muncii lor în 2017.

Peste jumătate dintre cei închişi sunt reţinuţi în Turcia, China şi Egipt, deseori fiind acuzaţi că se opun statului.

„Preţul protejării dreptului la liberă exprimare şi informare a devenit extrem de mare: moarte, detenţie şi frica iar spaţiul pentru discuţii şi comunicări profunde este atacat. Avem nevoie de cetăţeni informaţi, instituţii puternice şi statul de drept mai mult ca niciodată”, a declarat Thomas Hughes, directorul executiv al organizaţiei.

Alte articole

Cum și-a început Andreea Berecleanu cariera în presă: „Nu am știut că voi face jurnalism, calea mea ar fi fost alta”

Olandezii, fără ocolişuri. Ce au scris despre România după ce au pulverizat-o cu 3-0 în optimile de finală de la Euro 2024

Gruparea a ajuns concluzia că ostilitatea faţă de media devine din ce în ce mai frecventă în lume, în contextul existenţei unor lideri populişti „puternici” al căror discurs este similar cu cel al preşedintelui american, Donald Trump. În mod special Europa de Est este o problemă, a declarat Hughes.

Donald Trump a acuzat în repetate rânduri presa din SUA ca fiind „rea” şi „teribilă” şi pentru că transmite „ştiri false”.

Există dovezi care arată că abordarea sa îi încurajează şi pe alţii, din Ungaria până în Filipine, Albania şi Canada.

„Retorica ostilă care efecte la nivel global: crimele din această regiune au loc în medii în care presa este demonizată şi insultată, inclusiv din partea oficialilor”, se arată în raport. În mai puţin de un an, jurnalişti au fost ucişi în Bulgaria, Slovacia, Rusia şi Malta.

Datele Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) arată că situaţia din 2018 este, cel mai probabil, una similară. De fapt, numărul celor ucişi, spre deosebire de cei care au murit în război sau alte incidente, este în creştere.

Recent, jurnalistul Washington Post Jamal Khashoggi a fost ucis în consulatul saudit din Istanbul. El este unul dintre cei 31 de jurnalişti ucişi în 2018.

În ultimii 10 ani, aproximativ 300 de jurnalişti au fost ucişi în peste 40 de ţări, conform unei analize a CPJ. În afară de ţările aflate în război, cele cu cele mai multe decese sunt India, Mexic, Brazilia, Pakistan şi Rusia.

Articolul 19 a informat şi că monitorizarea internaţională nu acoperă toate cazurile de violenţă împotriva jurnaliştilor, mai ales când este vorba de jurnalişti locali din comunităţi mici sau marginalizate.

Alte ameninţări la libertatea de exprimare includ diferenţa mare de putere între reţele sociale cum ar fi Facebook şi utilizatorii lor, după cum a fost demonstrat de scandalul Cambridge Analytica. Articolul 19 a ajuns la concluzia că declinul în pluralitatea media are un impact negativ asupra abilităţii publicului să înţeleagă ce se întâmplă în lume şi face viaţa mai uşoară pentru guvernele autoritare care încearcă să cenzureze internetul.

Articolul 19 a folosit 32 de indicatori pentru a analiza libertatea de exprimare şi informare, luând în considerare cinci criterii: restricţiile privind activităţile civice inclusiv dreptul de a protesta, cenzura pe internet, libertatea presei, siguranţa activiştilor şi a jurnaliştilor şi transparenţa guvernului.

Danemarca este pe primul loc în acest top când sunt luaţi în considerare toţi indicatorii. În primele cinci ţări se mai regăsesc Norvegia, Elveţia, Germania şi Finlanda.