O cifră estimată la 6.000 de ”niciodată-fumători” – care au fumat mai puţin de o sută de ţigări de-a lungul vieţii – mor în fiecare an din cauza cancerului pulmonar în Marea Britanie, un număr mai mare decât cel al persoanelor declarate decedate ca urmare a altor tipuri de cancer, potrivit unui studiu publicat în Journal of the Royal Society of Medicine.
Privit separat, doar în rândul acestui grup de persoane cancerul pulmonar ar fi a opta cauză de deces asociat cancerului în această ţară, au notat autorii cercetării.
Specialiştii sugerează că stigmatizarea asociată fumatului a condus la o penurie de cercetări pe tema acestei afecţiuni şi au lansat totodată un apel la creşterea numărului studiilor pe tema cauzelor cancerului pulmonar.
Deşi fumatul rămâne cel mai important factor de risc modificabil pentru cancer pulmonar în Marea Britanie – circa 86% dintre cazuri – poluarea şi fumatul pasiv sunt de asemenea asociate apariţiei acestei boli.
”Cancerul pulmonar la cei care nu au fumat niciodată este mai frecvent decât crede majoritatea, şi (cifrele) continuă să crească; a venit timpul ca această afecţiune să primească atenţia pe care o merită”, au notat autorii studiului.
Aproximativ 900 de persoane mor anual în Marea Britanie din cauza cancerului de col uterin, 4.200 în urma cancerului ovarian, iar 5.200 sunt răpuse de limfoamele.
”În ciuda progreselor în domeniul cunoştinţelor noastre, majoritatea oamenilor care nu au fumat niciodată nu cred că au un risc şi, de multe ori, în cazul lor diagnosticul este întârziat, ceea ce le reduce şansele la administrarea tratamentului curativ”, a declarat profesor Mick Peake, de la University College London – Hospitals Cancer Collaborative, coautor al studiului.
Profesor Paul Cosford, director în cadrul Serviciului de Sănătate Publică (PHE) din Marea Britanie, autor principal al cercetării, a subliniat la rândul său că ”prea multă vreme cancerul pulmonar a fost considerat o afecţiune asociată fumatului”.
„Aceasta rămâne o asociere importantă însă, după cum demonstrează această lucrare, amploarea provocării o reprezintă necesitatea creşterii nivelului de conştientizare în rândul medicilor şi a factorilor de decizie cu privire la alte riscuri, inclusiv poluarea din mediul interior şi exterior”, a precizat specialistul.
”Acesta este unul dintre motivele pentru care PHE a publicat această revizuire a dovezilor şi a recomandat acţiuni specifice pe care autorităţile locale le pot adopta pentru îmbunătăţirea calităţii aerului”, a adăugat Cosford.