Cercetarea arată, de asemenea, că principalul motiv pentru care românii accesează WhatsApp îl constituie gratuitatea, 43% dintre utilizatori apreciind faptul că pot trimite mesaje fără niciun cost. Gratuitatea este apreciată în special de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani (64%), potrivit Agerpres
În plus, alte avantaje ale aplicației preferate de către români sunt posibilitatea de a trimite poze ușor și rapid (42%), ușurința în utilizare (41%) și posibilitatea de a comunica și de a distribui rapid texte sau fotografii către un grup de persoane (31%).
‘Credem că popularitatea WhatsApp va continua să crească în rândul românilor, atât timp cât aplicația va rămâne gratuită. Totuși, chiar și așa, îi va fi greu să ajungă la nivelul succesului înregistrat de aplicația Facebook, utilizată zilnic de 69% dintre posesorii de smartphone și de 84%, cel puțin o dată pe săptămână. În schimb, aplicația Instagram nu este accesată deloc de 72% dintre românii cu smartphone’, a afirmat Traian Năstase, managing partner al iSense Solutions, companie care a realizat studiul de specialitate.
Citeşte şi 60% dintre „Homo smartphonicus” din România accesează internetul de pe smartphone dis de dimineaţă
În ceea ce privește folosirea WhatsApp în scopuri de marketing, 40% dintre utilizatori au declarat că nu doresc deloc să fie abordați de o companie, prin intermediul acestei aplicații, pentru promovarea de produse sau servicii, în timp ce 46% dintre utilizatorii acestei aplicații sunt de acord să furnizeze numărul de telefon pentru a fi abordați de către companii prin WhatsApp.
Totodată, aplicația este folosită cel mai mult de femei (31%) față de bărbați (22%). Cu toate acestea, 54% dintre bărbați sunt mai deschiși decât femeile (39%) să își ofere numărul de telefon în scopuri de marketing.
Rezultatele sunt extrase dintr-o cercetare online realizată de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 1.069 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro.
Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, iar gradul de eroare este de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.