Studiul s-a axat pe structurile care determină apariția dinților sau a papilelor gustative la peștii embrionari, având în vedere că, spre deosebire de oameni, peștii nu au limbă iar papilele lor gustative sunt de multe ori amestecate cu dinții, scrie Agerpres.
Mai concret ei au studiat ciclidele din lacul Malawi, care și-au adaptat dinții și papilele gustative în funcție de condițiile habitatului lor: peștii care se hrănesc cu plancton aproape că nu au nevoie de dinți deoarece înghit hrana; în schimb cei care se alimentează cu alge care cresc pe pietre și-au dezvoltat o anumită dentiție.
La încrucișarea celor două specii ei au observat că la a doua generație s-a dezvoltat un număr substanțial de dinți și de papile, astfel încât au reușit să dezvăluie componentele genetice la această variație. Cercetătorii au reușit să modifice și să manipuleze aceste structuri și să facă să crească numărul dinților și al papilelor gustative.
„De abia mai târziu, în dezvoltarea dinților apare smalțul și dentina. În fazele inițiale, aceste structuri sunt foarte similare”, a declarat Todd Streelman, biolog la Universitatea Georgia Tech School din Atlanta (EE.UU.), unul din responsabilii studiului.
Potrivit echipei lui Streelman, care a lucrat cu cercetători de la King’s College din Londra, aproximativ 60 % din populația globală are probleme cu dantura după vârsta de 60 de ani. Pierderea dinților provoacă durere și generează probleme medicale și nutriționale, ceea ce face ca această descoperire să fie deosebit de importantă.
Citeşte şi STUDIU: Vinul Roşu, benefic în cazul diabeticilor