Cercetătorii au descoperit aceste microfosile în straturile de cuarț din situl arheologic de la Nuvvuagittuq, la nord-est de Québec (Canada).
„Grație imaginilor laser ale eșantioanelor prelevate, am putut să identificăm microfosile care sunt cele mai vechi din lume”, a declarat Matthew Dodd, de la UCL (University College London), într-un videoclip postat pe site-ul revistei Nature.
Microfosilele descoperite sunt similare cu bacteriile care se dezvoltă astăzi în jurul orificiilor hidrotermale de pe fundul marin și pot reprezenta cea mai veche dovadă cunoscută a vieții pe Pământ.
Fosilele de pe țărmul Golfului Hudson din nordul Quebecului, în apropiere de Insulele Nastapoka, acreditează ipoteza că izvoarele hidrotermale pot să fi fost leagănul vieții de pe Pământ la un timp relativ scurt după ce planeta s-a format, au spus cercetătorii.
De asemenea, aceștia cred că planeta vecină cu Pământul, Marte, a avut la acel moment oceane, de mult dispărute, care ar fi putut oferi condiții similare care să conducă la apariția vieții.
Filamente mici și tuburi compuse dintr-o formă de oxid de fier, sau rugină, formate de microbi, s-au găsit încastrate în straturi de cuarț. Experții au determinat vechimea lor la între 3,77 și 4,28 de miliarde de ani.
Cercetătorii și-au exprimat încrederea că fosilele din nord-estul Canadei au fost formate de organisme, spunând că nu este plauzibilă nicio explicație non-biologică.
Microbi primordiali precum cei descriși în acest studiu au pus în mișcare marșul evolutiv ce a dus la o viață complexă și, în cele din urmă, la apariția oamenilor în urmă cu 200.000 de ani, scrie Reuters.
„A înțelege cum și când a început viața pe Pământ ajută la găsirea unor răspunsuri la întrebările care se pun de multă vreme : De unde venim? Există viață în altă parte în univers?” a declarat Matthew Dodd.
Oamenii de știință au spus că structura microbilor primordiali semăna foarte mult cu cea a bacteriilor moderne care trăiesc în apropierea izvoarelor hidrotermale bogate în fier. Ei cred că, la fel ca omologii lor moderni, acei microbi devorau fier.
Descoperirea este importantă pentru originea și evoluția vieții, a subliniat cercetătorul Dominic Papineau, de la aceeași universitate. Aceasta arată că viața microbiană s-a diversificat în microbi specializați foarte devreme în istoria Pământului. De asemenea, din punct de vedere evolutiv arată că unii microbi nu s-au schimbat în mod semnificativ „de la primele momente ale formării Pământului”.
Terra s-a format în urmă cu aproximativ 4.5 miliarde de ani și oceanele au apărut în urmă cu aproximativ 4,4 miliarde de ani. În cazul în care aceste fosile sunt într-adevăr vechi de 4,28 miliarde de ani, aceasta ar sugera „o apariție aproape instantanee a vieții” după formarea oceanelor, a remarcat Dodd.
Aceste fosile par a fi mai vechi decât oricare alte dovezi ale vieții descoperite anterior. De exemplu, alți oameni de știință au descris anul trecut covorașe microbiene fosilizate vechi de 3,7 miliarde de ani, numite stromatolite, din Groenlanda.