Studiul, publicat în revista medicală BMJ, include 72 de ţări, perioada de referinţă fiind 2010-2014. În studiu nu au fost incluse cele mai bogate ţări din lume.
”Există mari inegalităţi între ţări, cu rate naţionale (în ceea ce priveşte cezarienele) variind de la 0,6% în Sudanul de Sud, la 58,9% în Republica Dominicană”, au precizat autorii, potrivit Agerpres.
În Africa subsahariană, cezariana este prea puţin practicată, spre exemplu în Ciad (1,5% dintre naşteri), în Burkina Faso (2,1%), în Coasta de Fildeş (3,1%), Republica Congo (5,5%).
În schimb, este practicată în exces în ţări precum Egipt (55,5%), Argentina (43,1%) sau Columbia (36,9%).
Per ansamblu, cu cât femeile sunt mai sărace, cu atât tendinţa este spre naşterea naturală. Cezarienele sunt practicate mai des ”în grupurile mai înstărite, ceea ce duce de multe ori la exagerări”.
În multe ţări, inegalităţile sociale se traduc direct prin felul de naştere.
În Republica Dominicană, spre exemplu, dintre cele 20% dintre femeile cele mai bogate, 81% nasc prin cezariană. Printre cele 20% cele mai puţin bogate, doar 41% nasc prin cezariană.
Motivele din spatele acestor diferenţe sunt ”complexe”, potrivit autorilor.
Acolo unde cezarienele sunt prea puţine, cauzele ar putea fi ”lipsa personalului medical calificat şi a infrastructurii de sănătate, costurile pentru gravidă sau credinţele culturale despre valoarea şi pericolele unei cezariene”.
Acolo unde sunt prea frecvente, autorii invocă numeroşi factori structurali (stimulente financiare sau teama de riscuri juridice) sau personali (frica de durere, de sechele, probleme de statut social).
Potrivit OMS, o rată normală a cezarienelor, din punct de vedere medical, ar trebui să se situeze între 10 şi 15%.