Consumul unei beri sau a unui pahar de vin pe zi poate crește tensiunea arterială sistolică chiar și la persoanele care nu au hipertensiune arterială, sugerează un nou studiu citat de everydayhealth.com.
„Chiar și consumul scăzut de alcool este dăunător sănătății umane”, spune autorul principal al studiului Marco Vinceti, MD, PhD, profesor de epidemiologie și sănătate publică la Universitatea din Modena și la Facultatea de Medicină Reggio Emilia din Italia.
Studiul a constatat că și în cantități mici consum de alcool au avut un impact negativ asupra tensiunii arteriale sistolice atât la bărbați, cât și la femei, potrivit rezultatelor publicate în revista Hypertension. Pentru bărbați, dar nu pentru femei, studiul a mai constatat că băutura uşoară a fost asociată cu creșterea tensiunii arteriale diastolice, „numărul de jos” care indică cât de multă presiune exercită sângele pe pereții arterelor atunci când inima este în repaus între bătăi.
Pentru majoritatea adulților, tensiunea arterială este considerată normală atunci când valoarea sistolică este mai mică de 120 de milimetri de mercur (mmHg) și valoarea diastolică este sub 80 mmHg, conform Asociației Americane a Inimii (AHA). Oamenii sunt diagnosticați cu hipertensiune arterială atunci când au tensiune arterială sistolică de cel puțin 130 mmHg sau valori diastolice de peste 80 mmHg.
Cercetătorii au comparat tensiunea arterială de-a lungul timpului pentru persoanele care nu au băut deloc și cei care au raportat consum regulat de alcool.
În general, în comparație cu cei care nu consumă, tensiunea arterială sistolica a fost cu 1,25 mmHg mai mare la persoanele care au consumat în medie o băutură pe zi și cu 4,9 mmHg mai mare la cei care au băut în medie două pahare pe zi. În mod similar, tensiunea arterială diastolică a fost cu 1,14 mmHg mai mare atunci când participanții au consumat în medie o băutură zilnică și cu 3,1 mmHg mai mare când au consumat în medie două băuturi pe zi.
Consumul de alcool a fost considerat de mult timp un factor de risc pentru hipertensiune arterială, împreună cu îmbătrânirea, supraponderalitatea sau obezitatea, ducerea unui stil de viață sedentar și o dietă bogată în sare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Riscurile pentru sănătatea inimii, chiar și ale consumului de alcool ușor, fac parte din motivul pentru care OMS susține acum că nu există un nivel sigur de consum de alcool.
Rezultatele studiului oferă dovezi noi care să susțină abstinența de la alcool, spune Vinceti.
Pentru cel mai recent studiu, cercetătorii au examinat datele din șapte studii care au urmărit peste 19.000 de participanți timp de aproximativ cinci ani. Niciunul dintre participanți nu avea hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet, boli hepatice sau antecedente de alcoolism sau consum excesiv de alcool atunci când s-au alăturat acestor studii.
Toți participanții au furnizat informații despre obiceiurile lor tipice de consum, câte grame de alcool au consumat într-o săptămână obișnuită. Oamenii de știință au definit o băutură standard ca fiind 12 grame de alcool, aproximativ cantitatea dintr-o bere, un pahar de vin sau un shot de lichior.
Cercetătorii au comparat tensiunea arterială de-a lungul timpului pentru persoanele care nu au băut deloc și cei care au raportat consum regulat de alcool. În general, în comparație cu cei care nu consumă, tensiunea arterială sistolica a fost cu 1,25 mmHg mai mare la persoanele care au consumat în medie o băutură pe zi și cu 4,9 mmHg mai mare la cei care au băut în medie două pahare pe zi. În mod similar, tensiunea arterială diastolică a fost cu 1,14 mmHg mai mare atunci când participanții au consumat în medie o băutură zilnică și cu 3,1 mmHg mai mare când au consumat în medie două băuturi pe zi.
Chiar dacă ușoarele creșteri ale tensiunii arteriale ar putea să ducă la hipertensiune arterială la persoanele cu tensiune arterială normală, aceste creșteri pot contribui în continuare la apariția bolilor de inimă, în special în rândul persoanelor, spune Vinceti.