Oamenii de știință au comparat două perioade (1960-1979 și 1991-2010), între care temperatura medie globală a crescut cu 0,5°C.
Între cele două intervale menționate, intensitatea precipitațiilor extreme a crescut cu 10% pe un sfert din teritoriul mondial. Secetele s-au prelungit cu o săptămână în jumătate din regiuni, potrivit acestui studiu, apărut în revista Nature Climate Change.
Atât de multe schimbări radicale exclud orice variabilitate naturală, au precizat autorii cercetării.
Temperatura de pe planetă a crescut deja cu 1°C în raport cu perioada de dinainte de Revoluția industrială, „iar noi dispunem de acum de o serie de observații, reale, ce ne permit să vedem consecințele concrete ale încălzirii climei”, a declarat Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului asupra Climei din Potsdam.
Încălzirea globală, generată de arderile de cărbune, petrol și gaze naturale, a început odată cu industrializarea lumii, însă ea s-a accelerat în mod considerabil în ultimii 50-60 de ani.
Între perioadele 1960-1979 și 1991-2010, verile au fost cu 1°C mai calde (pentru un sfert din regiunile lumii), iar iernile au fost cu 2,5°C mai călduroase.
Statele lumii au adoptat la sfârșitul anului 2015, la Paris, un acord internațional pentru a limita încălzirea climei terestre cu peste 2°C în raport cu Revoluția industrială, vizând chiar o limită de 1,5°C în privința acestei creșteri a temperaturii medii globale.
GIEC, grupul de experți pentru climă din cadrul ONU, va trebui să prezinte în septembrie 2018 o vastă sinteză științifică despre fezabilitatea obiectivului de 1,5°C și despre consecințele ce ar putea fi evitate dacă omenirea va reuși să atingă acel obiectiv.
„Vedem în mod clar că o diferență de 0,5°C contează”, a declarat Erich Fischer, profesor la Ecole Polytechnique Federale din Zurich (ETH), coautor al studiului.
Potrivit precedentelor previziuni bazate pe modele informatice, realizate tot de profesorul Schleussner, o încălzire cu 2°C, comparată cu o creștere a temperaturii cu 1,5°C, ar determina o dublare a severității stresului hidrologic, recolte slabe și valuri de caniculă în numeroase regiuni de pe Terra.
Menținerea creșterii temperaturii medii sub 1,5°C (obiectiv foarte dificil de implementat) ar da astfel o șansă de supraviețuire barierelor de corali, aflate în centrul unor ecosisteme de care depind 500 de milioane de oameni și un sfert din totalul viețuitoarelor marine.