„Am ajuns la concluzia că gândirea negativă poate fi un nou factor de risc pentru demență„, a declarat autorul principal al studiului Dr. Natalie Marchant, psihiatru și cercetător în departamentul de sănătate mintală la University College London.
Comportamentele care generează gândirea negativă, cum ar fi amintirile dureroase din trecut sau îngrijorarea pentru ce se va întâmpla în viitor, au fost analizate la 350 de persoane cu vârsta peste 55 de ani, pe o perioadă de doi ani. Aproximativ o treime dintre participanți au fost supuși unei scanări cerebrale pentru a măsura depunerile proteinelor tau și beta-amiloid, proteinele care provoacă boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență.
Scanările au arătat că, în cazul persoanelor care au fost copleşite de gânduri negative mai multă vreme, acumulările de proteine tau și beta-amiloid au fost semnificative. Totodată, în cazul acestor persoane s-a semnalat un declin al funcţiei memoriei și un declin cognitiv mai mare pe perioadă de patru ani, comparativ cu persoanele care nu avea gânduri negative.
Studiul a analizat, de asemenea, nivelurile de anxietate și depresie. Astfel, s-a constatat un declin cognitiv mai mare la persoanele deprimate și anxioase.
Citeşte şi Când vom scăpa definitiv de coronavirus. Specialiştii au dezvăluit data
Însă depozitele de proteine tau și amiloid nu au crescut şi în cazul persoanelor deja depresive și anxioase. Această constatare i-a făcut pe cercetători să creadă că gândirea negativă repetată poate fi motivul principal pentru care depresia și anxietatea contribuie favorizează apariţia bolii Alzheimer.
„Luând în considerare şi alte studii, care leagă depresia și anxietatea de apariţia demenței, ne așteptăm ca modelele cronice de gândire negativă pe o perioadă lungă de timp să crească riscul de demență„, a precizat Marchant.
„Acesta este primul studiu care arată o relație biologică între gândirea negativă repetitivă și patologia Alzheimer. Studiul oferă medicilor o modalitate mai precisă de evaluare a riscului de apariţie a bolii Alzheimer, astfel încât aceştia să poată prescrie tratamente mai personalizate„, a spus neurologul Dr. Richard Isaacson, fondatorul Clinicii de Prevenție Alzheimer.
„Mulți oameni aflați în grupul de risc nu sunt conștienți de impactul negativ pe care îngrijorarea îl are asupra creierului”, a subliniat Isaacson.
Persoanele optimiste au un risc mult mai mic de deces din cauza afecţiunilor cardiovasculare comparativ cu pesimiştii, potrivit unui studiu din 2019. De fapt, cu cât persoana este mai optimistă, cu atât este mai protejată împotriva atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale sau oricărei alte afecţiuni letale.
Cercetările arată faptul că este posibilă „antrenarea creierului” astfel încât o persoană negativistă să devină pozitivă. de fapt, antrenarea creierului este asemănătoare unui antrenament muscular. Conform unui studiu, sunt necesare doar 30 de minute pe zi de meditație, pe parcursul a două săptămâni, pentru ca fândurile negative să fie înlocuite cu cele pozitive.
Una dintre cele mai eficiente metode de stimulare a optimismului este să ţii un jurnal în care să scrii despre tine aşa cum te vezi în viitor, într-un viitor în care ţi-ai rezolvat toate problemeleşi ţi-ai atins toate obiectivele. În acest jurnal trebuie să notezi fidel emoţiile pe care le simţi referitor la o viaţă viitoare în care nu vei mai avea motive de îngrijorare.
O altă tehnică de antrenare a creierului pentru a gândi pozitiv este practicarea recunoștinței. Ai nevoie de câteva minute în fiecare zi pentru a nota într-o agendă acele lucruri pentru care eşti recunoscător. Notează-ţi toate experiențele pozitive pe care le-ai avut în cursul acelei zile, care vă pot stimula optimismul.
O a treia tehnică de înlocuire a gândurilor negative cu gânduri pozitive este reformularea gândurilor. Iată un exemplu de reformularea a gândurilor: în loc să te gândeşti: ”a întârziat pentru că nu mă respectă” , reformulează gândul astfel ”sigur a apărut ceva neprevăzut”. Un alt exemplu de reformulare a gândurilor: când nu obţii jobul dorit în urma unui interviu, înlocuieşte gândirea „Nu sunt bun de nimic” , care este o generalizare nerealistă, cu „Nu am obţinut jobul, pentru că nu m-am concentrat suficient de mult la interviu”.