Potrivit studiului GFK, Bucureştiul a ajuns pentru prima dată la același nivel cu puterea medie de cumpărare a Europei. Dar, deși veniturile sunt mai mari, prețurile au crescut și ele.
Puterea de cumpărare a bucureştenilor a ajuns pentru prima dată la media Bătrânului Continent, iar disparitatea faţă de restul ţării se adânceşte. Un bucureştean are de cheltuială 18.580 de euro pe an, adică 1.548 euro/lună.
Puterea de cumpărare e dublă faţă de media naţională şi, pentru prima dată, e la nivelul mediei Europei. Zece judeţe din ţară (dincolo de Bucureşti) au un nivel de trai peste media naţională, la vârf, aflându-se Cluj, Timiş şi Ilfov.
În 2024, puterea de cumpărare a europenilor a atins o medie de 18.768 de euro per capita, conform studiului NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între cele 42 de țări europene: oamenii din Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au un venit net mult mai mare decât în restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai scăzută în Kosovo, Belarus și Ucraina. Marele câștigător este Marea Britanie, care a urcat trei locuri în comparația europeană generală. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului recent lansat „NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024”.
România este unul dintre statele din UE cu cea mai mare discrepanţă în dezvoltare între oraşul-capitală şi restul ţării. Şi nu doar atât, polarizarea se adânceşte, o dovadă că piaţa locală a fost şi a rămas o economie cu mai multe viteze, aşa cum spunea anterior un executiv din comerţul alimentar. El împărţea atunci ţara în trei – Bucureşti, principalele zece oraşe şi restul.
Purchasing power of Europeans increases to 18,768 euros in 2024 - NIQDatele actuale arată că zece judeţe plus Bucureştiul au putere de cumpărare egală sau peste media naţională. Restul de peste 30 se află sub linie. Iar cele zece din fruntea clasamentului găzduiesc, cel mai frecvent, exact marile oraşe ale României.
Pensii 2025. Veste bună pentru un milion de pensionari, vin alte două majorări la anul
Cum stă România în Europa?
Spre exemplu, un român are în medie 9.092 de euro de cheltuială în 2024, ceea ce poziţionează România pe locul 32 în Europa, într-un clasament condus de Liechtenstein, Elveţia, Luxemburg, Islanda şi Danemarca. Ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est sunt şi ele mai bine poziţionate, Cehia e pe locul 24 (deşi în cădere de pe 20), Polonia a urcat un loc, până pe 27, în timp ce Ungaria a coborât o poziţie, până pe 30. România e mai bine situată cu o treaptă decât în 2023, într-un clasament ce analizează şi ţări extra UE, inclusiv Belarus, Kosovo şi Ucraina.
Toate celelalte țări din top 10 au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor foarte mare, care este cu cel puțin 47% peste media europeană. Marele câștigător este Marea Britanie, care a urcat trei locuri în acest an până pe locul șapte, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 28.086 de euro. Irlanda, pe de altă parte, a suferit pierderi majore: după ce statul insular şi-a îmbunătățit constant poziţia în clasament, în 2024 a coborât șase locuri și, astfel, a ieșit din top 10. Cu 26.880 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se află pe locul doisprezece, cu 43% peste media europeană. În acest an, Austria a urcat din nou un loc și se află acum pe locul șase, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 29.266 de euro. Nouă în top 10 este Olanda, care se află pe locul zece, cu un venit mediu net disponibil de 27.558 de euro de persoană.
În general, 16 din cele 42 de țări analizate sunt peste media europeană. Pe de altă parte, 26 de țări au o putere de cumpărare pe cap de locuitor sub medie – inclusiv Spania, care este ușor sub media europeană, de 18.013 euro pe cap de locuitor. Ca și în anii precedenți, Ucraina se află în spate. Locuitorii din Ucraina au la dispoziție doar 2.878 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă puțin peste 15% din media europeană.
„La 3,9%, creșterea nominală a puterii de cumpărare în Europa este semnificativ mai moderată decât în cei doi ani precedenți. În același timp, însă, rata inflației este și ea în scădere, ceea ce înseamnă că cel puțin creșterea prețurilor de consum ar trebui absorbită. Din fericire, tendința țărilor cu putere de cumpărare mai slabă este de a înregistra o rată de creștere a puterii de cumpărare mai ridicată, ceea ce înseamnă că decalajul puterii de cumpărare în Europa continuă să se reducă, iar veniturile converg încet. Cu toate acestea, diferențele dintre țări și în interiorul țărilor rămân mari în 2024.”, comentează Markus Frank, expert în domeniul soluțiilor de geomarketing al NIQ-GfK.