Cercetătorii precizează că au recurs la două tehnici diferite. Prima, numită Ofcom, folosește eșantioane de 100 de grame pentru analizarea nivelului de energie, sodiu, grăsimi saturate și zahăr și atribuirea unei valori de la 1 la 100, scrie Agerpres.
Cu cât cifra este mai apropiată de 100, cu atât materialul analizat este mai nutritiv. Cealaltă metodă utilizată, Nutriment Value Score (NVS), recurge la o tehnică asemănătoare, însă se concentrează pe conținutul de proteine, energetic, pe nivelul de grăsimi, vitamine și calciu.
Au fost analizate, între altele, insecte ca lăcustele, albinele, viermii de mătase, omizile, precum și eșantioane de carne de pui, vacă și porc. Potrivit primei metode, insectele ar avea niveluri asemănătoare cu tipurile de carne „clasică”, însă rezultatele obținute prin aplicarea celei de-a doua metode plasează insectele în frunte: „Compoziția nutrițională a arătat o mare diversitate între specii.
Conform modelului Ofcom, nicio insectă nu a fost ‘mai bună pentru sănătate’ decât produsele pe bază de carne. În schimb, prin folosirea metodei NVS s-a constatat că lăcustele, gărgărițele roșii de palmier și gândacii morari sunt mai sănătoși decât carnea de vită și pui. Nicio insectă nu este, din punct de vedere statistic, mai puțin sănătoasă decât carnea”, arată autorii studiului.
Citeşte şi Muştele, viermii şi greierii, priviţi drept surse de hrană pe agenda factorilor de decizie din UE
În plus, amenajarea unor crescătorii de insecte ar fi mai ușoară și mai ieftină decât a celor de animale domestice, cu a căror carne sunt obișnuiți oamenii. În timp ce o vacă ajunge la maturitate în câțiva ani, insectelor le ajung câteva zile până la acest stadiu, iar spațiul de stocare a lor este mult mai mic decât în cazul șeptelului.
Rămâne „doar” ca oamenii să se obișnuiască să consume insecte, preferându-le diferitelor tipuri de carne.