Neîncrederea – dominanta atitudinală a românilor faţă de partidele din România
- Trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.
- Indicatorul de încredere este şi mai puţin favorizant: mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România. Încrederea este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenţilor este mai mică.
- În timp ce mai mult de 9 din 10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.
Partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi
- Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.
Preferinţele românilor cu privire la partide şi politicieni
- 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
- Politica de tip naţională este împărtăşită într-o mai mare măsură de respondenţii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevaluează ca având o orientare de centru şi de cei care locuiesc în Moldova. Orientarea pro-occidentală este prezentă într-o mai mare măsură la bărbaţi şi la persoanele între 36 şi 50 de ani.
Politician independent vs. politician afiliat
- Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid. Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.
La vot contează persoana, nu programul
- La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.
- Candidatul este mai important pentru votanţii femei, pentru cei tineri între 18 şi 35 de ani, pentru cei cu educaţie scăzută, pentru locuitorii din Moldova, dar şi pentru respondenţii care se declară de dreapta.
- În schimb de programul partidului ţin cont într-o mai mare măsură votanţii între 51 şi 65 de ani, cei cu studii medii, cei care locuiesc în zona de Sud a ţării, dar şi respondenţii care se declară de stânga.
Locurile de muncă (51%) şi infrastructura (18%) – opţiunile alegătorilor pentru priorităţile partidelor care vor câştiga alegerile parlamentare 2016
Ce şanse are un partid nou să convingă electoratul?
- 41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.
- Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.
- Partidele noi : necunoscute pentru români
- 77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România.
Optimism moderat privind impactul alegerilor din acest an asupra situaţiei din România
- Doar o treime dintre respondenţi (34%) cred că după alegerile locale şi parlamentare din acest an situaţia din România se va îmbunătăţi, în timp ce 43% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăţi.
- Cine sunt optimiştii?: vârstnicii, respondenţii cu educaţie scăzută şi care locuiesc în mediul rural
Activismul civic al românilor
- Nivelul de implicare a românilor în asociaţii sau organizaţii non-guvernamentale este foarte scăzut: doar 5% dintre participanţii la studiu spun că sunt membri într-o asociaţie sau organizaţie non-guvernamentală.
- În schimb, 1 din 4 români susţin că au participat la manifestaţii publice sau la proteste.
Profilul politic al românilor
- Jumătate dintre români susţin că au votat la toate scrutinele de când au împlinit 18 ani.
- Cei mai conştiincioşi votanţi sunt: persoanele peste 51 de ani şi care se declară de stânga.
- Activismul politic al românilor este la cote foarte scăzute: doar 15% dintre respondenţi au fost membri de partid după 1989, iar dintre aceştia doar 7% mai sunt în prezent: majoritatea activează în PSD sau PNL.
- Doar 31% dintre cei chestionaţi au primit vreo invitaţie de a se înscrie într-un partid, iar dintre cei invitaţi doar o treime au a dat curs acesteia.
- O treime dintre români nu sunt în măsură să se auto-poziţioneze din punct de vedere politic: 27% se declară de centru, 24% de dreapta şi 17% de stânga.
- Cine sunt românii care se consideră de stânga: vârstnicii, cei cu studii elementare, persoanele din mediul rural şi cei care locuiesc în Moldova
- Cine sunt românii care se consideră de centru: bărbaţii şi persoanele cu vârsta între 36 şi 50 de ani.
- Cine sunt românii care se consideră de dreapta: bărbaţii, tinerii, persoanele cu studii superioare.
Sinceritatea şi reprezentarea intereselor ţării/cetăţenilor sunt principalele calităţi pe care trebuie să le aibă un partid pentru a reuşi să îi convingă pe români să devină membri. Dar mai mult de o treime dintre participanţii la studiu nu ştiu care ar trebui să fie aceste calităţi.
Românii vor pluri-partidism în Parlament: 33% dintre români cred că în Parlament ar trebui să ajungă mai mul de două partide, 32% spun că numărul optim ar fi două partide, iar 30% cred că în Parlament ar trebui să ajungă un singur partide.
Românii vor să se interzică migraţia parlamentarilor şi a aleşilor locali de la un partid la altul: 81% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu această idee, în timp ce doar 12% cred că migraţia politică ar trebui interzisă.
O treime dintre respondenţi vor interzicerea partidelor sau organizaţiilor care repezintă minorităţi naţionale, însă 61% sunt de părere că acest tip de formaţiuni sau organizaţii politice trebuie să existe.
Ce cred românii despre partidele actuale?
- PSD: reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%), este orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai bun partid (30%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (26%), este orientat mai mult spre Occident (18%), este cel mai slab partid (15%)
- PNL: este orientat mai mult spre Occident (31%), este cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (16%), este cel mai slab partid (11%), orientat mai mult spre Rusia (5%)
- ALDE: este cel mai bun partid (4%), cel mai slab partid (4%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (3%), este orientat mai mult spre Occident (3%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (2%), este orientat mai mult spre Rusia (1%)
- MP: este cel mai slab partid (11%), este cel mai bun partid (2%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (2%), este orientat mai mult spre Occident (2%), este orientat mai mult spre Rusia (2%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (2%)
- UDMR: este cel mai slab partid (12%), este orientat mai mult spre Occident (2%), cel mai bun partid (1%), este orientat mai mult spre Rusia (1%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (2%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (1%)
- UNPR: este cel mai slab partid (9%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (2%), este orientat mai mult spre Occident (1%), este orientat mai mult spre Rusia (1%), este cel mai bun partid (0,4%)
Datele fac parte din studiul ”Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eșantion total de 1.199 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).