În cadrul cercetării publicată în jurnalul BMJ Open, experţii au analizat informaţii privind starea de sănătate a 60.000 de persoane cu diabet din Japonia, care au fost supuse unor consultaţii regulate între anii 2008 şi 2013.
Participanţii au fost întrebaţi despre viteza cu care obişnuiesc să mănânce – rapid, normal sau lent – şi despre alte obiceiuri care ţin de stilul de viaţă, precum luarea cinei cu două ore înainte de culcare, obiceiul de a consuma diverse gustări după cină sau săritul peste micul dejun.
Greutatea corporală a acestora a fost evaluată pe baza valorii obţinută în urma calculării indexului de masă corporală (IMC) şi a circumferinţei taliei.
În cadrul studiului, obezitatea a fost definită de un IMC de peste 25 – în Marea Britanie o persoană este considerată supraponderală dacă are un IMC de peste 25 şi obeză dacă valoarea depăşeşte 30.
La începutul studiului, 22.070 dintre participanţi înfulecau, 33.455 consumau hrana cu o viteză normală, iar 4.192 de persoane au declarat că mănâncă în ritm lent.
Pe parcursul acestui studiu, puţin peste jumătate dintre subiecţi şi-au schimbat viteza cu care obişnuiau să mestece.
După ce au luat în considerare factorii care puteau influenţa rezultatele, oamenii de ştiinţă japonezi au descoperit că în comparaţie cu persoanele care înfulecau, cele care mâncau cu viteză normală aveau un risc cu 29% mai mic de a deveni obeze, iar în cazul celor care consumau hrana în ritm lent riscul de obezitate observat a fost cu 42% mai mic.
În plus, în comparaţie cu persoanele care obişnuiau să înfulece, cele care mâncau în ritm normal şi lent au manifestat o reducere a circumferinţei taliei cu 0,21centimetri şi respectiv 0,41centimetri, se mai arată în studiu.
Obiceiurile de a consuma gustări după ultima masă principală şi luarea cinei cu mai puţin de două ore înainte de culcare, practicate de trei sau mai multe ori pe săptămână, au fost asociate cu un risc mai mare de supraponderalitate.
Însă, acest efect nu a fost observat şi în cazul săritului peste micul dejun.
”Schimbările în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare pot afecta obezitatea, IMC şi circumferinţa taliei. Intervenţiile având ca ţintă reducerea vitezei cu care se ia masa pot fi eficiente pentru prevenirea obezităţii şi scăderea riscurilor de sănătate asociate”, au concluzionat autorii cercetării. Însă, aceştia au atras atenţia că persoanele care au participat la acest studiu erau ”indivizi destul de conştienţi privind sănătatea” şi au participat în mod voluntar la consultaţii, astfel încât descoperirile ”ar putea avea aplicabilitate limitată în cazul persoanelor mai puţin conştiente în ceea ce priveşte sănătatea”