“Deşi estimările iniţiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârşitul lunii septembrie, se pare că intenţia de vaccinare a românilor este mult sub aceste aşteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului (…) Dacă percepţia nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina. (…) Este extrem de important ca oamenii să înţeleagă necesitatea vaccinării pentru a controla pandemia. Creşterea numărului de persoane vacciante se traduce prin scăderea numărului de infectări cu SARS-CoV-2 şi minimizarea cazurilor grave, fiind în strânsă legătură cu revenirea la o economie normală şi reluarea vieţii sociale. Este singura soluţie pentru a atinge aceste mize”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.
“Deşi estimările iniţiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârşitul lunii septembrie, se pare că intenţia de vaccinare a românilor este mult sub aceste aşteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului (…) Dacă percepţia nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina. (…) Este extrem de important ca oamenii să înţeleagă necesitatea vaccinării pentru a controla pandemia. Creşterea numărului de persoane vacciante se traduce prin scăderea numărului de infectări cu SARS-CoV-2 şi minimizarea cazurilor grave, fiind în strânsă legătură cu revenirea la o economie normală şi reluarea vieţii sociale. Este singura soluţie pentru a atinge aceste mize”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.
Studiul realizat MedLife estimează un număr de aproximativ 2 milioane de persoane cu intenţie fermă de a se vaccina cât mai repede sau nu mai târziu de luna viitoare. Alţi 3 – 4% iau în calcul vaccinarea peste 3 – 6 – 12 luni sau chiar peste 1 an.
Conform datelor obţinute, cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aprox. 33 – 38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului. În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aprox. 19 – 23% din totalul populaţiei de peste 16 ani. De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.
Nivelul de educaţie este un alt factor care influenţează major intenţia de vaccinare, fiind în relaţie direct proporţională. Mai exact, cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât cresc şi ratele de vaccinare – din prezent şi aşteptate la final de an.
Studiul MedLife relevă faptul că din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbaţii, persoanele din categoria de vârstă 50 – 69 de ani şi persoanele care au un stil de viaţă activ. Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 şi au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina faţă de cele care nu au trecut prin infecţie cu SARS-CoV-2.
La polul opus, din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi care nu au suferit de COVID-19 până în prezent. De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puţin dispuse să se vaccineze.
În ceea ce priveşte localizarea geografică, conform studiului, regiunile Bucureşti – Ilfov şi Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea, spre deosebire de regiunea Nord – Est, care este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării.
”Studiul MedLife evidenţiază faptul că puţin peste jumătate din persoanele cuprinse în eşantion consideră că deţin informaţii necesare despre campania de vaccinare. Dintre acestea, persoanele vaccinate şi cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie. De asemenea, nivelul de informare este semnificativ mai ridicat în rândul populaţiei provenite din mediul urban, cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, respectiv 60 – 69 de ani, cu educaţie superioară şi în rândul persoanelor care au trecut prin boală. Cu toate acestea, doar o treime din populaţia României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă, atât împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, cât şi împotriva dezvoltării unor forme grave de boală, în caz de infecţie. Restul populaţiei invocă teama de efecte adverse – pe termen lung sau imediat – ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina, următorul argument fiind neîncrederea alimentată de informaţiile contradictorii”, a mai transmis MedLife.
Studiul a fost realizat de MedLife în perioada 5 – 13 aprilie 2021, la nivel naţional, pe un eşantion reprezentantiv de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani, având ca tehnică de culegere a datelor interviuri.
Premierul Florin Cîţu a anunţat la începutul lunii aprilie că obiectivul său şi al Guvernului pe care îl conduce rămâne vaccinarea anti-COVID „cât mai rapidă” a 10 milioane de români, adăugând că, odată atins acest prag, autorităţile vor putea lua în considerare renunţarea la masca de protecţie sanitară.
„Obiectivul meu şi al Guvernului pe care îl conduc rămâne vaccinarea cât mai rapidă a 10 milioane de români. Pentru asta avem două ţine: până la 1 iunie, imunizarea a 5 milioane de persoane; până la 1 august, imunizarea a 10 milioane de persoane. Când vom atinge pragul de 10 milioane de români vaccinaţi, putem lua în considerare renunţarea la masca de protecţie. Până atunci, fac apel la fiecare dintre voi să respectaţi măsurile de protecţie şi să mergeţi la vaccinare”, a scris Cîţu, pe pagina sa de Facebook.