Acest barometru, care ar putea îmbunătăți monitorizarea evoluției lumii vegetale și prezervarea acesteia, semnalează că 21% dintre plante sunt în pericol.
Exista deja o situație a păsărilor lumii și a broaștelor țestoase marine, dar, „în pofida marii sale importanțe”, situația plantelor în lume se lăsa așteptată. „Acum este gata”, subliniază profesorul Kathy Willis, director științific în cadrul Kew Gardens. „Dată fiind importanța fundamentală a plantelor pentru bunăstarea oamenilor, ca aliment, combustibil, regulator climatic, este foarte important să știm ce se petrece”, a adăugat aceasta.
Domeniul Kew Gardens adăpostește una dintre cele mai însemnate colecții de plante de pe planetă în serele sale și în minunatele sale grădini. Este, totodată, un centru de cercetări botanice cunoscut pe plan mondial care intenționează să facă din „State of the World’s Plants” un instrument de referință.
Într-o lucrare de 80 de pagini și pe un site consacrat acestei probleme, autorii au compilat și analizat zeci de studii existente, pentru a constitui o bază de date pentru anii viitori.
Aceasta a presupus „o muncă enormă care a implicat peste 80 de oameni de știință”. Ideea era de a reuni, de condensa și a oferi spre lectură cunoștințe diseminate în diverse studii, pentru ca acestea să devină accesibile cât mai multor persoane, explică Steve Bachman, care a coordonat raportul.
Șantierul este imens: peste 391.000 de specii de plante vasculare sunt recenzate în lume și în fiecare an se descoperă circa 2.000 de noi specii, mai ales în Brazilia, în Australia și în China.
Aproape o zecime din aceste plante servesc drept hrană, leac sau divertisment pentru oameni. Un număr de 17.810 plante sunt de uz medical identificat.
Un motiv în plus pentru prezervarea lor cu orice preț, subliniază Kathy Willis. Totuși, sensibilizarea opiniei publice în privința soartei ferigii pană-de-struț — „Matteuccia struthiopteris”, cu frunze ale căror vârfuri spiralate și comestibile sunt considerate o delicatesă — ar putea fi mai complicată decât promovarea salvării elefanților africani, a tigrilor bengalezi sau a pădurilor tropicale.
„Există deja un raport despre starea pădurilor lumii, dar pădurea nu acoperă decât o mică parte din lumea vegetală”, amintește directorul științific al Kew Gardens.
Amenințările la adresa plantelor vin în primul rând din agricultură, din cauza defrișărilor excesive (31%), potrivit raportului. Dezvoltarea rezidențială, bolile, pesticidele și incendiile reprezintă alți factori nocivi.
Schimbările climatice nu joacă decât un rol marginal (3,96%), cel puțin pentru moment. „Dar să nu uităm că uneori este nevoie de până la 30 de ani pentru ca o nouă generație de plante să producă flori sau polen. Prin urmare, nu vom putea măsura cu adevărat impactul schimbărilor climatice decât în jurul anului 2030”, avertizează Kathy Willis.
Studii precedente au ajuns la concluzii foarte diferite, unele semnalând că 10% din plante sunt amenințate cu dispariția, altele indicând 62%.
Kew Gardens evaluează la 21% procentajul speciilor amenințate, de unde și interesul pentru un raport anual care să servească drept barometru și să permită urmărirea evoluției în timp.