„I-am putea sfătui pe pacienți să oprească tratamentul când se simt mai bine, în contradicție cu avizul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)”, scriu profesorul Martin Llewelyn, specialist în boli infecțioase, și alți nouă medici sau profesioniști din domeniul sănătății într-un articol publicat joi de revista medicală BMJ.
Antibioticele sunt medicamente menite să combată bacteriile, care sunt prescrise pentru o durată anume. Este un lucru recunoscut că utilizarea excesivă a antibioticelor crește rezistența bacteriilor pe care ar trebui să le distrugă și face, în consecință, aceste medicamente mai puțin eficiente.
În același timp, indicațiile oficiale sunt ca pacientul să urmeze tratamentul până la capăt, chiar dacă starea sa se ameliorează, cu riscul de a dezvolta o rezistență.
„Această idee nu este susținută de nicio probă și a lua antibiotice mai mult timp decât este necesar crește riscul de rezistență”, apreciază semnatarii articolului, estimând că sunt necesare cercetări pentru a ameliora aceste consemne ale prescrierii de medicamente.
„Le cerem oamenilor politici și medicilor să înceteze să promoveze mesajul conform căruia trebuie mers până la capătul tratamentului”, adaugă ei.
Potrivit acestora, această idee „inexactă” s-a născut în perioada de dezvoltare a antibioticelor, în anii 1940, și a rezistat în timp pentru că este „simplă și ușor de pus în practică”.
Articolul a fost bine primit de mai mulți experți independenți.
„Am considerat mereu ilogic să spui că oprirea unui tratament antibiotic prea devreme ar favoriza apariția bacteriilor rezistente”, a comentat profesorul Peter Openshaw, președinte al Societății britanice de imunologie, citat Science Media Centre (SMC).
Potrivit acestuia, una dintre soluții ar putea fi „utilizarea de antibiotice numai pentru a reduce infecția bacteriană la un nivel la care ea poate fi combătută de sistemul imunitar al pacientului”.
El subliniază totuși că tratamentele cu antibiotice lungi sunt necesare în cazuri specifice, atunci când sistemul imunitar al pacientului funcționează prost sau atunci când bacteria poate fi în stare latentă înainte de a lovi, cum se întâmplă în cazul tuberculozei.
„Este evident că obiceiurile de prescripție trebuie schimbate. Volumul actual de antibiotice actual este prea ridicat”, a afirmat un alt expert, profesorul Mark Woolhouse, de la Universitatea din Edinburgh, citat de SMC.
Rezistența la antibiotice este una dintre preocupările majore ale OMS. Organizația a publicat în luna februarie o listă de 12 familii de bacterii împotriva cărora consideră că este „urgent” să se dezvolte noi tratamente.