Studiul Centrului de Formare APSAP, realizat pe un eșantion de 1.529 de salariați români din urban și rural, scoate în evidență modul în care românii îşi administrează resursele financiare, obiceiurile legate de economisire, investiţii, datoriile personale şi priorităţile financiare, oferind astfel detalii despre comportamentul financiar al acestora.
”Angajaţii din România nu pun accent pe educaţia financiară, având în vedere că cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, nu consideră economisirea o prioritate, în timp ce patru din zece români spun că utilizează până la 90 la sută din venitul lunar. De asemenea, 60% dintre românii angajaţi afirmă că sunt moderat mulţumiţi de modul în care îşi administrează cheltuielile”, spun realizatorii cercetării, citați de stirileprotv.
Potrivit celor de la Centrul de Formare APSAP, același studiu arată că doar 8 la sută dintre angajaţii cu venituri lunare de peste 10.000 lei consideră economisirea foarte importantă.
”Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulţi angajaţi cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendinţă poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puţin preocupaţi de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung. În acelaşi timp, poate fi şi rezultatul unui consum orientat către îmbunătăţirea calităţii vieţii, fără o planificare financiară riguroasă. Totuşi, educaţia financiară este esenţială, inclusiv pentru angajaţii cu venituri ridicate, care, în absenţa unor obiceiuri de economisire şi planificare, pot subestima importanţa gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranţa pe termen lung”, spune preşedintele Centrului de Formare APSAP, Bogdan-Costin Fârşirotu.
Ce fac românii când rămân fără bani? Răspunsul îl oferă același studiu. Astfel, 74 la sută dintre respondenţi spun că renunţă la unele cheltuieli, aproape 22 la sută ”atacă” economiile sau un card de credit, iar 4 la sută se împrumută.
Conform aceleiași cercetări, 42 dintre români spun că aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorinţe, iar 60 la sută se declară satisfăcuţi de modul în care îşi gestionează cheltuielile.
La fel ca economisirea, investițiile nu par nici ele să prezinte un mare interes pentru români. Aproape 63 la sută dintre respondenţi spun că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiţii pe piaţa de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
În privința monitorizării cheltuielilor, peste 36 la sută dintre respondenţi spun că fac acest lucru săptămânal, în timp ce 13 la sută nu le monitorizează deloc.
Ponderea bărbaților care își monitorizează cheltuielile zilnic sau săptămânal este mai mare decât cea a femeilor – peste 71 la sută, față de 57 la sută.
La capitolul tipurilor de cheltuieli, studiul arată că bărbaţii dau cei mai mulți bani pe divertisment şi îmbrăcăminte, în timp ce femeile cheltuie sume mai mari atunci când vine vorba despre educaţie, sănătate şi animale.
Totodată, femeile sunt mai atrase decât bărbații de promoţii şi oferte – 11 la sută, comparativ cu 5,5 la sută. Asta arată, spun realizatorii studiului, o atenţie crescută faţă de preţuri şi oportunităţi de economisire pe termen scurt.