Experţii nu sunt convinşi că pereţii din plexiglas ar fi utili pentru a proteja împotriva răspândirii noului coronavirus. Studiul realizat recent în şcolile din Statele Unite arată că aceste bariere din plastic duc, mai degrabă, la o creştere a riscului de contaminare. Cercetătorii au analizat riscul răspândirii COVID-19, în funcţie de măsurile puse în aplicare în diferite spaţii.
Aceştia susţin că majoritatea restricţiilor impuse au avut un efect pozitiv pentru a limita răspândirea virsului, însă instalarea pereţilor de plexiglas în şcoli pare să fi avut efectul opus.
„Pereții perturbă fluxul de aer, creând zone moarte în care rămân particule fine. Ele nu sunt blocate de barierele din plastic”, a declarat Francis Allard, profesor emerit la Universitatea din La Rochelle și fost membru al Consiliului Superior al Sănătății Publice din Franța (HCSP), conform Le Parisien.
Profesorul emerit a explicat că este necesară analizarea diferiților factori de propagare a viersului pentru a stabili eficienţa pereţilor din plastic
„Primul risc – picăturile mari – atunci când scuipi sau strănuți. În acest caz, barierele sunt utile. Dar, purtând masca, riscul este de patru ori mai mic”, a afirmat profesorul.
Expertul susţine că pereţii din plexiglas ar putea deveni un factor de contaminare deoarece particulele fine rămân în suspensie. Acestea se acumulează în spatele plăcilor care perturbă circulația aerului.
„Ele pot rămâne în aer câteva ore și pot ocoli barierele”, a mai precizat Francis Allard, care a subliniat că există un „risc de contaminare a suprafeţei”.
Studiile anterioare relevau că pereții de plexiglas își justifică utilizarea „pentru a evita transmisia directă a aerosolilor atunci când distanța nu poate fi menținută”.
În februarie, minstrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţa că şcoala va începe fără panouri despărțitoare din plexiglas, despre care a spus că „au fost o experiență nefericită nu numai în România, ci și în alte țări”.
Această „experinţă” a costat aproape un milion de euro, doar în Bucureşti, unde primăriile de sector sau direct școlile au cheltuit pe achiziții directe de panouri despărțitoare, scrie Buletin de Bucureşti.
Eliminarea „celebrelor panouri de plexiglas” din clase a fost anunțată ministrul Educației, cu titlu de exemplu de măsură care ar putea fi în pachetul de noi reguli de distanțare și protecție în școli, din Semestrul II, potrivit agenţiei Agerpres, citată de G4Media.ro.
Sorin Cîmpeanu spunea despre pereţii din plexiglas că „mai mult încurcă decât ajută”.
„O parte din prevederi se vor păstra, exigenţele se vor păstra, dar este clar că atâta vreme cât lucrăm în clase cu efective întregi va trebui să modificăm o serie de condiţii. (…) Acele celebre panouri de plexiglas – între timp o lume întreagă şi-a dat seama că, atâta vreme cât nu sunt instalate în săli care să aibă instalaţie de climatizare care să scoată aerul, mai mult încurcă decât ajută, spre exemplu”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, potrivit sursei citate.
Panourile de plexiglas au fost recomandate de Ministerul Sănătății și de Guvern, prin vocea premierului Ludovic Orban în vara lui 2020. Imediat școlile au început operaţiunea „plexiglas”, montând, de cele mai multe ori cu susținerea primarilor, panouri separatoare pe băncile din mii de săli de clasă.
Potrivit Edupedu, separatoarele au ajuns chiar în Ordinul comun al miniștrilor Educației (Monica Anisie) și Sănătății (Nelu Tătaru) nr 5487/1494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, emis în 31 august 2020, reguli care s-au aplicat de la începutul anului școlar.
Citeşte şi: Achiziţii de 1,5 milioane de euro pentru rechizite şi separatoare de plexiglas la sectorul 5