Fosilele a două oase din zona omoplaţilor, provenind de la un exemplar foarte tânăr de Australopitecus afarensis, specia din care face parte Lucy, indică pentru prima dată faptul că aceşti hominizi erau morfologic adaptaţi pentru a urca în copaci. Scheletul complet al acestui copil, denumit „Selam”, a fost descoperit în anul 2000, în Etiopia.
„Întrebarea – dacă acest australopitec, din care primul specimen, Lucy, a fost descoperit în 1974, în Etiopia, era strict biped sau continua să se caţere în copaci – face obiectul unei dezbateri vechi de peste 30 de ani”, afirmă David Green, profesor de paleontologie la Universitatea Midwestern, din statul american Illinois, principalul autor al acestui studiu, publicat în revista Science.
„Aceşti omoplaţi fosilizaţi furnizează un indiciu solid teoriei potrivit căreia aceşti indivizi continuau să se caţere în copaci, în acel stadiu al evoluţiei umane. Când am comparat omoplatul copilului de australopitec cu cele ale membrilor adulţi din aceeaşi specie, a devenit evident faptul că elementele caracteristice de dezvoltare se asemănau mai mult cu cele ale maimuţelor”, declarat el.
În acelaşi timp, „multe dintre caracteristicile oaselor şoldului, membrelor inferioare şi ale picioarelor de australopiteci, care permit poziţia şi mersul biped, seamănă fără echivoc cu specia umană”.
Această descoperire confirmă locul-cheie ocupat de Lucy şi Selam în evoluţia umană, consideră Zeresenay Alemseged, de la Academia de ştiinţe din California, coautor al studiului.
Australopitecus afarensis a reprezentat pe scara evolutivă o nouă specie de hominizi, foarte diferită de cele care au precedat-o, precum Ardipitecus ramidus (Ardi), care nu putea să meargă pe membrele posterioare, cel puţin nu permanent.
David Green spune că Homo erectus, un strămoş al lui Homo sapiens, care trăia în urmă cu 1,9 milioane de ani, avea o morfologie care îl făcea să semene mai mult cu oamenii şi părea să fie până în prezent prima specie de hominizi care era 100% bipedă.
„Din păcate, între Lucy, care a trăit în urmă cu 3,5 milioane de ani, şi Homo erectus, avem o lungă perioadă necunoscută, pe care încercăm să o înţelegem cu ajutorul fosilelor”, a explicat el.