Studiu: România ar trebui să îmbunătăţească imparţialitatea şi calitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a

„Cu toate că oferă unora dintre elevi şansa de a excela, mulţi alţii nu stăpânesc competenţele de bază şi aproape o cincime renunţă la şcoală înainte de a absolvi învăţământul liceal. Crearea unui sistem de învăţământ în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate şi sunt sprijiniţi să dea tot ce e mai bun va îmbunătăţi performanţele şi procesul de învăţare, sprijinind astfel bunăstarea individuală şi creşterea la nivel naţional”, arată studiul referitor la evaluările şi examinările în sistemul de educaţie din România lansat de Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi UNICEF, citat de news.ro.

În raport este analizată şi maniera în care sunt concepute şi puse în practică procesele de evaluare a elevilor, a personalului didactic, a şcolilor şi a sistemului de învăţământ, punând accent pe modul în care dezvoltă acestea procesul de învăţare al elevilor.

România implementează, în prezent, un nou curriculum ambiţios, centrat pe învăţarea ghidată de elevi şi dezvoltarea competenţelor cheie şi are, astfel, oportunitatea de a realiza o transformare mai profundă la nivelul a ceea ce se predă la clasă. Consolidarea sistemului de evaluare şi examinare în sensul stabilirii unor aşteptări ridicate pentru toţi elevii şi a unor practici formative care să contribuie la dezvoltarea elevilor, a profesorilor şi a şcolilor va juca un rol esenţial în realizarea acestei transformări şi în crearea unui sistem de învăţământ mai echitabil, în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate, mai arată raportul.

Evaluarea elevilor: Axarea pe învăţare

Alte articole

Anul școlar 2024 – 2025. Competențele digitale ale elevilor. Când li se cere să folosească inteligența artificială

Vouchere de 250 de lei pe lună pentru elevii care învață la stat. Care sunt condițiile și documentele necesare

Potrivit studiului, în România evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învăţare şi promovează o definiţie restrânsă a succesului. Plasarea învăţării în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia şi recunoaşterea abilităţilor şi a intereselor tuturor elevilor, oferindu-le şansa să dea tot ce e mai bun.

În primul rând, România trebuie să perfecteze standardele de învăţare şi să încurajeze schimbările de la nivelul procesului de învăţare şi predare la care aspiră noul curriculum. Standardele de învăţare ar trebui formulate mai clar şi ar trebui însoţite de exemple de lucrări ale şcolarilor, astfel încât profesorii să poată aprecia nivelul de învăţare al elevilor în baza lor. Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţării, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor.

Ca o prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească imparţialitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a şi calitatea examenului, ţinând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare ale elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, mai arată studiul.

Profesorii români au nevoie de mai multă susţinere pentru a putea evalua corect performanţele elevilor şi pentru a oferi feedbackul şi sprijinul de care au nevoie aceştia. În plus, este nevoie de cadre didactice care să le permită să îşi exercite propriul raţionament. Va fi important să se actualizeze formarea teoretică şi practică a noilor cadre didactice în domeniul evaluării elevilor şi să se asigure o dezvoltare care să vizeze prioritar îmbunătăţirea practicii de evaluare, mai ales prin metode formative. Revizuirea evaluărilor naţionale care să permită redactarea unor teste ghidate de profesori, cu sprijinul autorităţilor centrale, va contribui la dezvoltarea progresivă a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice, se mai menţionează în studiu.

Ca în multe alte domenii, investiţiile insuficiente au împiedicat sistemul de învăţământ românesc să ţină pasul cu evoluţiile internaţionale. Pentru a realiza schimbările recomandate în raportul de faţă, vor fi necesare investiţii susţinute şi adecvate în vederea dezvoltării unor teste moderne.

Evaluarea personalului didactic: Asigurarea unei evaluări care susţine dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

În România, cadrele didactice sunt supuse unui număr mare de evaluări pe parcursul carierei lor. Totuşi, sistemul ar putea fi mai eficient în ceea ce priveşte identificarea candidaţilor competenţi, recunoaşterea şi aprecierea competenţelor esenţiale în practica pedagogică sau acordarea de sprijin profesorilor pentru a putea progresa şi a se dezvolta.

Fundamentarea evaluării personalului didactic pe standarde profesionale comune va permite evaluarea profesorilor în baza competenţelor necesare unei activităţi didactice eficiente. Apelând mai des la directori şi profesori experimentaţi în rolul de evaluatori şi creând un cadru mai generos pentru observaţii, feedback şi discuţii la clasă, evaluările vor putea viza efectiv practica pedagogică şi oferi cadrelor didactice sfaturi utile pentru a evolua.

Unele consecinţe ale evaluării subminează capacitatea acesteia de a sprijini dezvoltarea cadrelor didactice. Evaluările influenţează salariul şi cariera unui profesor, stând la baza acordării de prime salariale. În schimb, o structurare diferenţiată a carierei, care să permită profesorilor să îşi asume roluri şi responsabilităţi diferite, le va da acestora şansa de a se dezvolta pe parcursul carierei lor.

Evaluarea şcolii: Trecerea de la conformare la îmbunătăţiri

În ultimii zece ani, România a creat un sistem modern de evaluare a unităţilor de învăţământ, ce implică un evaluator extern independent şi o autoevaluare realizată de către şcoală. Cu toate acestea, evaluarea se axează, în continuare, pe conformare şi oferă prea puţin sprijin pentru îmbunătăţiri.

România trebuie să îşi revizuiască evaluarea unităţilor de învăţământ în vederea eliminării problemei actuale legate de proliferarea standardelor şi duplicarea eforturilor. Aceasta ar trebui să ducă la stabilirea unui set unic de criterii, care să vizeze aspectele cele mai importante pentru îmbunătăţirea activităţii şcolilor, şi a unui singur evaluator şcolar extern principal, care să facă recomandări clare unităţilor de învăţământ. Crearea unui nou departament pentru îmbunătăţirea calităţii şcolare în fiecare judeţ va ajuta unităţile de învăţământ să folosească rezultatele evaluării în scopul îmbunătăţirii. Coordonarea procesului de autoevaluare a şcolii de către directori va spori importanţa acestuia la nivelul unităţii şcolare, conectându-l la activităţile ce vizează îmbunătăţirea activităţii.

Evaluarea sistemului: Utilizarea informaţiilor în scopul îmbunătăţirii sistemului

România deţine, în prezent, multe dintre instituţiile şi procesele de care are nevoie pentru monitorizarea şi evaluarea sistemului. Totuşi, datele şi analizele educaţionale de calitate nu joacă un rol central în elaborarea politicilor din domeniul educaţiei, ceea ce conduce la suspendarea sau modificarea reformelor şi limitează capacitatea sistemului de a face faţă provocărilor permanente de la nivelul calităţii şi echităţii.

Asigurarea că legea educaţiei pe care o are în vedere România în prezent este bazată pe evidenţe, fondată pe consens social şi politic şi susţinută de monitorizarea transparentă a progreselor în baza unor ţinte măsurabile şi delimitate în timp ar garanta continuitatea politicii educaţionale, ce lipseşte în momentul de faţă.

Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învăţării şi a echităţii, printr-o evaluare standardizată şi colectarea mai multor informaţii contextuale referitoare la elevi şi mediul lor educaţional, va permite urmărirea cu mai mare acurateţe a progreselor înregistrate de România în raport cu provocările naţionale şi elaborarea unor politici mai informate. Nu în ultimul rând, este crucial ca România să investească în capacitatea sa analitică pentru a putea folosi informaţiile adunate ca să înţeleagă unde şi cum se pot face îmbunătăţiri în sprijinul reformei din sistem, se mai precizează în studiul lansat miercuri.