Studiu: România, penultimul loc în UE la nivelul salariului minim, loc fruntaş la taxarea muncii

Cu toate că nivelul salariului minim în România a înregistrat cea mai mare creştere (16%), în perioada 2016-2017, din UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană, din punct de vedere al valorii acestuia ne situăm pe penultimul loc înaintea Bulgariei. Însă, atunci când vine vorba despre taxare, ocupăm a opta poziţie, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei.

Aceste informaţii se regăsesc în studiul KPMG in Romania, care analizează salariul minim în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană (UE/SEE/Elveţia).

Analiza se află deja la a doua ediţie, şi anul acesta aduce în plus informaţii cu privire la statusul transpunerii Directivei 67/2014/EU în legislaţia fiecărui stat membru.

Studiul îşi propune să vină în întâmpinarea angajatorilor care detaşează personal în statele membre UE/SEE/Elveţia prin prezentarea principalelor cerinţe legislative din aceste state. Cunoaşterea acestora îi va ajuta pe angajatori să îşi planifice procesul de detaşare în mod eficient şi să asigure conformarea cu legislaţia aplicabilă în statele în care angajaţii lor desfăşoară activitate, se arată într-un comunicat al KPMG România.

Alte articole

Ajutor de deces 2025. Statul dă bani de colivă, coroane şi sicriu modern. Suma importantă primită de familie în cazul în care ruda moartă avea asigurare

Salariul minim 2025: Cât plătesc firmele, ce salariu net primesc angajații „în mână”. Salariul minim în construcții, agricultură și industria alimentară

Analiza prezintă o imagine de ansamblu a cerinţelor privind salariul minim aplicabil în fiecare dintre statele membre, informaţii cu privire la principalele prevederi ale Directivei privind detaşările internaţionale şi discută necesitatea introducerii unei noi Directive. Secţiunea Main Findings a studiului include reprezentări grafice ale cerinţelor privind salariul minim aplicabil în statele membre ale Comunităţii Europene, evoluţia acestora din ultimii ani, structura costurilor suportate de angajatori în vederea acordării salariului minim, precum şi cotele efective de impozitare aplicabile salariului minim practicat de fiecare stat. Secţiunea Country by Country report include informaţii specifice fiecărui stat în parte cu privire la cerinţele minime de salarizare, procedurile administrative aplicabile, precum şi statusul transpunerii Directivei 67/2014/EU în legislaţia locală.

Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG in Romania explică: “ Companiile recunosc avantajele aduse de existenţa unei forţe de muncă mai flexibile şi mai mobile şi încurajează circulaţia personalului, în special în cadrul Comunităţii Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, şi, în contextul globalizării şi al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce priveşte timpul de lucru, locul desfăşurării activităţii şi natura acestor activităţii, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relaţie de muncă. Mobilitatea internaţională, însă, aduce cu sine si o serie de provocări atât pentru angajat cât şi pentru angajator iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea.”

Racoviţan a adăugat: “Determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel naţional. În multe state salariul minim depinde de diverşi factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel naţional s-ar putea să nu mai aibă relevanţă. Dacă determinarea nivelulul salariului minim începe să pară complicată, şi mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remuneraţie, chiar şi diurnă, pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinarii salariului minim”.

Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE). Statele membre sunt în curs de implementare a Directivei 67/2014/UE al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri şi mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea şi respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni şi a combate eventualele abuzuri. O dată cu implementarea noii Directive ne aşteptăm ca autorităţile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detaşărilor transnaţionale.

Racoviţan concluzionează: “Studiul KPMG reprezintă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale ajutând angajatorul să îşi formeze o imagine de ansamblu asupra potenţialelor costuri şi obligaţii. Însă, având în vedere complexitatea şi multitudinea reglementărilor în domeniu, precum şi specifitatea acestora şi sancţiunile ce ar putea fi impuse în caz de nerespectare a prevederilor legale, este recomandat să se recurgă la expertiză în domeniu, pentru a stabili nu doar suma ce trebuie acordată salariaţilor pe perioada detaşării, dar şi modul de acordare şi cadrul legal aplicabil.”